Se spune ca intr-o zi un rege decise sa il umileasca pe cel mai credincios ministru al sau. L-a chemat si i-a spus:
- Exista un anumit inel pe care doresc sa mi-l aduci. Vreau sa-l port la sarbatoarea imparatiei, ceea ce inseamna ca mai ai 6 luni ca sa-l gasesti.
- Daca exista undeva pe pamant, il voi aduce, maiestate. Dar ce este atat de deosebit la acest inel?
- Are puteri magice: daca un om vesel il priveste, se va intrista; daca un om trist il priveste, se va inveseli.
Regele stia ca un astfel de inel nu exista nicaieri in lume, insa voia sa-l faca pe ministrul sau sa simta gustul umilintei.
Primavara trecu, la fel si vara, iar ministrul inca nu avea nici o idee despre unde ar putea gasi inelul. Cu o noapte inaintea sarbatorii, decise sa faca o plimbare prin cele mai sarace cartiere ale orasului.
Trecand pe langa un negustor care incepuse sa-si numere agoniseala zilei pe un covoras invechit, intreba intr-o doara:
- Ai auzit cumva de un inel magic care il face pe cel fericit sa-si uite bucuria si pe cel cu inima franta sa-si uite tristetea?
Spre uimirea sa, batranul negustor lua un inel de aur si grava pe el cateva cuvinte. Cand ministrul citi cuvintele de pe inel, intreaga fata i se lumina intr-un zambet.
- Ei, prietene, zise regele cand incepu sarbatoarea, mi-ai adus inelul dupa care te-am trimis? Toti ministrii au izbucnit in ras si regele insusi radea cu pofta. Spre surpriza tuturor, ministrul ii intinsese inelul de aur luat de la batranul negustor.
De indata ce regele citi inspcriptia, rasul i se stinse de pe chip. Pe el bijutierul gravase patru cuvinte: VA TRECE SI ASTA!
- Exista un anumit inel pe care doresc sa mi-l aduci. Vreau sa-l port la sarbatoarea imparatiei, ceea ce inseamna ca mai ai 6 luni ca sa-l gasesti.
- Daca exista undeva pe pamant, il voi aduce, maiestate. Dar ce este atat de deosebit la acest inel?
- Are puteri magice: daca un om vesel il priveste, se va intrista; daca un om trist il priveste, se va inveseli.
Regele stia ca un astfel de inel nu exista nicaieri in lume, insa voia sa-l faca pe ministrul sau sa simta gustul umilintei.
Primavara trecu, la fel si vara, iar ministrul inca nu avea nici o idee despre unde ar putea gasi inelul. Cu o noapte inaintea sarbatorii, decise sa faca o plimbare prin cele mai sarace cartiere ale orasului.
Trecand pe langa un negustor care incepuse sa-si numere agoniseala zilei pe un covoras invechit, intreba intr-o doara:
- Ai auzit cumva de un inel magic care il face pe cel fericit sa-si uite bucuria si pe cel cu inima franta sa-si uite tristetea?
Spre uimirea sa, batranul negustor lua un inel de aur si grava pe el cateva cuvinte. Cand ministrul citi cuvintele de pe inel, intreaga fata i se lumina intr-un zambet.
- Ei, prietene, zise regele cand incepu sarbatoarea, mi-ai adus inelul dupa care te-am trimis? Toti ministrii au izbucnit in ras si regele insusi radea cu pofta. Spre surpriza tuturor, ministrul ii intinsese inelul de aur luat de la batranul negustor.
De indata ce regele citi inspcriptia, rasul i se stinse de pe chip. Pe el bijutierul gravase patru cuvinte: VA TRECE SI ASTA!