sâmbătă, 25 februarie 2012

"În arşiţa dragostei"de Maitreyi Devi

 - Poeziile pentru Mircea


Pentru prima oară în România, o carte despre care nici nu s-a vorbit. Adelina Patrichi, scriitor şi primul jurnalist căruia familia lui Maitreyi i s-a confesat, vă aduce, în această ediţie îngrijită şi pusă în valoare ca un diamant într-o montură delicată, pe lângă poeziile de dragoste scrise de Maitreyi pentru Mircea Eliade, sufletul adevăratei Maitreyi, în cuvintele ei şi ale celor ce au iubit-o sau renegat-o! Pentru că tot aici veţi afla şi despre tragedia pe care a declanşat-o în societatea conservatoare bengaleză publicarea romanului lui Maitreyi, în care eroina lui Eliade spunea sus şi tare că ea, femeia respectată de toată lumea, mamă şi bunică, încă îl mai iubea pe românul care locuise în casa Dasgupta în 1930!

Pentru prima dată în România vorbim despre aceste poezii, şi în acelaşi timp le publicăm – acum le puteţi citi şi ţine aproape de suflet. Dar între filele cărţii „În arşiţa dragostei“ noi ne propunem mai mult decât atât: pe lângă acele poezii sfâşietoare, vă aducem şi mărturiile familiei – între 1996 şi 2007, Adelina Patrichi a vorbit cu Chitrita Devi (Chabu, sora lui Maitreyi, prezentă şi în romanul lui Eliade), Priyadarshi Sen (fiul lui Maitreyi) şi Rupa Sen (nora) – aceştia din urmă ajunşi şi ei personaje, în romanul lui Maitreyi.

De asemenea, volumul conţine fotografii din epocă, facsimile din scrisorile despre şi pentru Mircea, date despre ecranizările celebrelor romane. De asemenea, puteţi vedea aici, în facsimil, şi cuvintele disperate pe care Maitreyi le-a scris lui Mircea în grabă pe cartea ei de poezii (cea pe care tocmai o publicase), pentru a-l avertiza că părinţii ei aflaseră despre povestea lor de dragoste.

Cartea de poeme de dragoste pentru Mircea, „Aditya Marichi“, a fost scrisă sub imperiul emoţiilor trezite de întâlnirea la Calcutta cu Sergiu Al-George, care îi povestea autoarei romanul „Maitreyi“, scris de Eliade, readucându-i în suflet toată iubirea pierdută cu aproape o jumătate de veac înainte. Atunci Maitreyi se apuca şi ea de scris şi, cu aceeaşi febrilitate cu care fusese scrisă „Maitreyi“, a pus pe hârtie, între 18 septembrie şi 18 decembrie 1972 această primă replică literară la romanul lui Eliade.

Titlul Aditya Marichi înseamnă „rază de soare“ (aditya – „soare“, marichi – „rază“) şi este inspirat de numele pe care tatăl ei, filozoful Dasgupta, i-l dăduse lui Mircea, considerând că, pronunţat în bengali, aducea cu numele „Eliade Mircea“. Un volumaş de poezii de dragoste teribile, pline de patimă şi durere, pe care le-am tradus şi inclus în această carte. Majoritatea versurilor cuprinse aici sunt scrise în 1972, imediat după ce i s-a povestit romanul lui Eliade. Ultima poezie însă datează din anul 1947, când Maitreyi avea treizeci şi trei de ani.

„O sublimare artistică a disperării. Nu am citit niciodată poezii ca acestea. Cartea are şi o semnificaţie filozofică; este reprezentativă pentru geniul indian. Dar mâhnirea teribilă care se ascunde în aceste poeme face orice apreciere, supusă teoretizării, să pară nu numai superficială, ci şi, într-un fel, lipsită de sens.“ (Sergiu Al-George)



Cartea o puteti comanda aici: http://www.editurataj.com/

[ Ii recomand cu multa caldura, pentru ca sunt o editura foarte serioasa si au niste carti deosebite. ]




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu