joi, 7 februarie 2013

Un nou tip de reptilă zburătoare, fosile descoperite în România



Oasele fosilizate ale unui nou tip de pterozaur, o reptilă zburătoare din epoca dinozaurilor, care a trăit în urmă cu circa 68 de milioane de ani şi avea o anvergură a aripilor de aproape trei metri, au fost descoperite în România, relatează livescience.com.

Fragmente din scheletul acestui pterozaur de talie medie au fost descoperite în Sebeş-Glod, în Podişul Transilvaniei, o regiune faimoasă pentru varietatea de fosile din cretacicul târziu (aprox. 68 de milioane ani in urma) pe care le adăposteşte, precum cele de crocodilomorfi (rude străvechi ale crocodililor), mamifere, broaşte ţestoase şi dinozauri ca Sauropodul pitic (Magyarosaurus dacus) şi Balaurul bondoc (dromaeosaur Balaur).

Informaţiile au fost făcute publice de cercetători de la Societatea Muzeului Ardelean din România, Universitatea din Southampton, Marea Britanie, şi Museau Nacional din Rio de Janeiro, Brazilia. Studiul care prezintă noul tip de pterozaur a fost publicat pe 30 ianuarie, online, în jurnalul de ştiinţă PLOS One.

Oamenii de ştiinţă au decis ca noul tip de reptilă zburătoare să se numească de acum înainte Eurazhdarcho langendorfensis şi afirmă că această vieţuitoare a făcut parte dintr-un grup de pterozauri denumit Azhdarchidae.

Pterozaurii au trăit alături de dinozauri şi au dispărut aproximativ în aceeaşi perioadă cu aceştia, dar nu erau dinozauri. Pterozaurii sunt denumiţi uneori, în mod eronat, pterodactili, însă acest termen descrie doar primul gen de pterozaur, descoperit de oamenii de ştiinţă în secolul al XVIII-lea. Pterozauri de talie mică au apărut în triasic, în urmă cu 230 de milioane de ani. Ulterior, în jurasic şi în cretacic, au început să se dezvolte forme mai avansate de reptile zburătoare, precum Azhdarchidae.
"Aceştia erau pterozauri cu gâturi lungi şi ciocuri lungi, aripile lor erau adaptate pentru zborul planat", a declarat cercetătorul Darren Naish, paleontolog la Universitatea Southampton din Marea Britanie. "Anumite caracteristici ale oaselor aripilor şi ale membrelor posterioare indică faptul că aceste vieţuitoare puteau să îşi strângă aripile şi să meargă, la nevoie, pe toate cele patru membre", a mai spus acesta.
Anvergura aripilor exemplarelor din clasa Eurazhdarcho langendorfensis indică faptul că aceşti pterozauri erau "mari, dar nu uriaşi", în comparaţie cu unii dintre verişorii lor, afirmă Darren Naish. De exemplu, un ahzdarchid uriaş, Hatzegopteryx thambema, ale cărui oase au fost descoperite tot în România, în apropiere de Haţeg, avea o anvergură a aripilor de 11 metri.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu