Traditii romanesti de Paste

~ de Georgeta Rosu - Etnolog, Muzeul taranului Roman

Oua de Pasti

Frumoase si cu profunde semnificatii, ouale vopsite fac parte din traditia noastra religioasa si culinara. Ele inseamna bunavestire, purificare si innobilare a vietii.

Este o adevarata placere si bucurie sa pregatim ouale de Pasti. Apoi, sa le vedem cum stralucesc pe masa incarcata de cozonaci, pasca si friptura de miel si sa incercam emotia impartirii lor, pentru pomenirea celor care nu mai sunt printre noi.

Arta si precizie

Arta decorarii oualor - o forma de cultura traditionala, cu o puternica individualitate etnica - sintetizeaza o multitudine de aspecte: istorice, culturale si estetice.

Oul alb este ambiguu; de aceea, pentru ziua de Pasti, el trebuie tratat cu precautii rituale. Tarancile din Bucovina "il vindeca", "scriindu-l" sau "inchistrindu-l". In alte parti, el este "sapat", "muncit", "picat", "impuiat" sau "nacajit".

Sa descifram impreuna cateva dintre tainele oualor de Pasti, observand cum sunt ele incondeiate, cu ce motive sunt decorate si care sunt traditiile legate de vopsirea oualor rosii in diferite zone ale tarii noastre.

Cosul de Pasti

In cosul pentru mers la biserica in ziua de Pasti se pun: pasca, oua, o bucata de slanina afumata, friptura de miel si alte preparate, care sunt duse spre a fi sfintite. In unele zone ale tarii, familia merge cu acest cos la mormintele rudelor, unde intinde masa si gusta din bucate alaturi de cei care le-au fost dragi. In alte zone, familia merge cu cosul acasa. Toata lumea se spala pe fata cu apa in care a fost pus un ban de argint si un ou rosu, credinta fiind ca apa a capatat astfel proprietati purificatoare. Apoi, capul familiei imparte tuturor din pasca sfintita.

Culorile

Ca principal asociat al ornamentului, cromatica oualor decorate prezinta o gama multipla de combinatii: galbenul evoca lumina, tineretea, fericirea, recolta bogata, ospitalitatea; rosul - culoarea magica, simbolul sangelui, deci al vietii, al focului purificator, al soarelui, al dragostei, al bucuriei de viata; albastrul cerului si al vazduhului - talisman al vitalitatii si al sanatatii; negrul - simbolul absolutului, al statorniciei si al eternitatii - a fost atribuit in mitologie divinitatilor sau duhurilor care traiesc sub pamant; maroul este simbolul pamantului roditor.

Ornamentele

Elementele ornamentale de baza in decorarea oualor sunt reprezentarile stelare, rozetele, elementele sigmoide, bradutii si mai ales volutele, care dau structura fundamentala a compozitiei. Restul inventarului ornamental este extrem de bogat si variat ca tematica, in functie de zonele in care ouale sunt lucrate. Daca intrebi o femeie de unde a luat modelul, ea iti va raspunde: "Le incondeiem din gand" (Filoteia Dramjici, din Vatra Moldovitei).

Printre motivele abordate putem intalni reprezentari din: seria regnului animal, seria motivelor vegetale, seria uneltelor, precum si alte elemente grafice.

Pastratorii traditiilor

In multe zone, incondeierea oualor a devenit o sursa de existenta. Mai ales in Bucovina, femeile au inceput sa impodobeasca oua pentru a le vinde apoi la targuri, muzeelor din tara, dar si din strainatate, reusind astfel sa asigure existenta familiilor lor.

Si daca ouale rosii sau cele incondeiate, binecuvantate in lunga veghe a invierii, sunt o traditie, fie ca invierea Domnului sa devina pentru noi toti o prezenta traita in fiecare zi, spre a putea rosti intotdeauna "Hristos a inviat!".

In toata tara, ouale vopsite de Pasti sunt puse la icoana sau in hrana vitelor, sunt impartite pentru pomenirea celor adormiti sau ii aduna laolalta pe cei vii. De Pasti, in Bucovina, tatal, capul familiei, ia un ou sfintit si-l imparte cu toti ai casei, pentru ca acela dintre ei care s-ar "rataci" peste an, sa fie in stare sa "vada" chipurile celorlalti si astfel sa gaseasca drumul inapoi.

.