joi, 12 ianuarie 2012

Un meniu McDonald's după 6 luni...



Un aliment ţinut trei zile la temperatura camerei începe să se altereze vizibil, fiind atacat de drojdii, mucegaiuri şi insecte, susţin nutriţioniştii. Nu acelaşi lucru se întâmplă cu produsele de tip fast-food, al căror aspect trece, de multe ori, cu brio proba timpului. gândul a făcut un experiment şi a păstrat timp de 6 luni, la temperatura camerei (care a variat între 18 şi 24 grade Celsius), un hamburger şi o porţie de cartofi prăjiţi cumpăraţi, pe 14 octombrie 2010, de la McDonald's. Deşi, în această perioadă produsele nu au fost acoperite şi nici stropite cu aditivi alimentari sau condimente, care să le prelungească termenul de valabilitate, acestea şi-au păstrat aspectul comercial. Nu au început să dezvolte mucegaiuri, nu au făcut viermi şi nici musculiţe, ci doar s-au deshidratat şi au început să miroasă a rânced. Fotografiile realizate periodic au demonstrat că meniul nu şi-a modificat vizibil aspectul, din data de 14 octombrie 2010 până pe data de 14 aprilie 2011. După ce am terminat experimentul, am luat reacţii din partea companiei, am vorbit cu specialişti în nutriţie şi am comparat datele noastre cu date obţinute în urma unor experimente similare realizate în alte ţări unde lanţul McDonald's este reprezentat.

Contactaţi de gândul, reprezentanţii McDonald's au declarat că rezistenţa în timp a meniului "este o probă a calităţii produselor" lor: "Uscarea este una dintre cele mai vechi tehnici de conservare a alimentelor. Cele mai simple exemple sunt uscarea pâinii şi a diverselor tipuri de salamuri. Prin urmare nu este un fapt exceptional acela că alimentele lăsate în condiţii normale într-o cameră, se vor usca. Din această perspectivă, experimentul este o probă de calitate pentru produsele noastre."

În schimb, nutriţioniştii care au aflat de experiment, fără a şti numele restaurantului de unde provin hamburgerul şi cartofii prăjiţi, spun altceva. "Faptul că bacteriile din atmosferă nu au reuşit să distrugă produsele păstrate timp de şase luni arată efortul pe care organismul uman trebuie să îl depună pentru a descompune un astfel de aliment", crede, de pildă, Livia Nena, de profesie biolog.

Un meniu Happy Meal a rezistat timp de 365 de zile în SUA

Experimentul nu este primul de acest gen. În aprilie anul trecut, o fotografă britanică, Sally Davies, şi-a cumpărat un hamburger cu cartofi prăjiţi de la McDonald's şi a păstrat produsele pe o etajeră din locuinţă timp de 6 luni, a relatat Daily Mail. "Singura schimbare pe care am observat-o a fost că hamburgerul a devenit tare ca piatra", a mărturisit fotografa citată, toamna trecută, de publicaţia britanică. Înaintea ei, Joann Bruso, o nutriţionistă din SUA, a păstrat pe un raft un meniu Happy Meal timp de un an fără ca acesta să se altereze vizibil. "Am deschis geamul de mai multe ori în această perioadă, dar muştele şi alte insecte au ignorat pur şi simplu meniul. Ce vă spune asta?" se întreba în martie 2010, la sfârşitul experimentului ei, nutriţionista.

McDonald's România: "Produsele noastre sunt destinate consumului imediat"

Informaţi despre testul gândul, reprezentanţii companiei McDonald's au declarat că acesta este "o dovadă în plus a calităţii produselor". "Uscarea este una dintre cele mai vechi tehnici de conservare a alimentelor. Cele mai simple exemple sunt uscarea pâinii şi a diferitelor tipuri de salamuri", susţine Alexandra Olaru, director de resurse umane şi comunicare McDonald's România. "Nu este un fapt excepţional acela că alimentele lăsate în condiţii normale se vor usca. Cartofii noşti sunt feliaţi din cartofi întregi şi prăjiţi în uleiuri vegetale. Carnea folosită în preparate este 100% carne de vită, fără conservanţi şi aditivi alimentari, căreia i se adaugă, după finalizarea pregătirii, sare şi piper. Din această perspectivă, experimentul este de a proba calitatea produselor noastre", a mai spus aceasta. Potrivit Alexandrei Olaru, preparatele McDonald's "conţin cantităţi minime de conservanţi care contribuie la siguranţa produselor", iar în ceea ce priveşte valabilitatea acestora - ele sunt destinate consumului imediat. "De aceea, nu sunt relevante cercetările legate de durata de viaţă a produselor pentru o perioadă mai îndelungată decât aceea necesară fiecărui produs sau ingredient", susţine Alexandra Olaru. "Timpul de menţinere pentru fiecare ingredient în parte este subiectul unei analize individuale", mai spune aceasta.

Aditivii sunt cei care inhibă dezvoltarea bacteriilor

Doi nutriţionişti şi un şef de restaurant au comentat experimentul gândul, afirmând la unison că aditivii sunt cei care păstrează alimentele intacte pe perioade mari de timp. "După două-trei zile, alimentele depozitate la temperatura camerei sunt atacate de bacterii, drojdii şi mucegaiuri şi, uneori, de insecte. Astfel, produsele încep să se altereze. De cele mai multe ori, preparatele de tip fast-food sunt fabricate utilizând aditivi care inhibă dezvoltarea bacteriilor, drojdiilor şi mucegaiurilor", spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Potrivit specialistului, "problema substanţelor chimice folosite în industria alimentară este că nu sunt selective. Ele pot distruge flora intestinală, deoarece inhibă atât microflora periculoasă, cât şi pe cea benefică". Întrebat dacă mănâncă la restaurante de tip fast-food, Mencinicopschi a precizat că fructele, salatele şi fresh-urile sunt singurele produse pe care le cumpără dintr-un astfel de local.

"Preparatele de tip fast-food sunt tratate cu tot felul de aditivi alimentari pentru a rezista cât mai mult timp", susţine şi biologul Livia Nena. "Substanţele folosite au menirea de a păstra aspectul produsului pe o perioadă mai lungă de timp, dar nu şi a calităţilor nutritive. Experimentul realizat de gândul este o dovadă în plus că astfel de produse nu conţin nicio proteină sau vitamină benefică organismului", mai spune aceasta. Dr. Nena afirmă că organismul depunde eforturi mari pentru a descompune astfel de alimente. "Faptul că bacteriile din atmosferă nu au reuşit să distrugă produsele păstrate timp de şase luni arată efortul pe care organismul uman trebuie să îl depună pentru a descompune un astfel de aliment".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu