"O doamnă lucra într-o fabrică ce procesat carnea. Într-o zi, după program, a intrat într-unul dintre frigiderele speciale pentru a inspecta ceva, dar din greșeală a rămas blocată acolo.
Deși a strigat după ajutor, nimeni nu a auzit-o. Deja erau orele din afara programului și colegii ei plecaseră. Cinci ore mai târziu, când deja se vedea în pragul sfârșitului, paznicul fabricii a deschis ușa. Astfel, femeia a fost salvată în mod miraculos.
Când l-a întrebat pe paznic ce l-a făcut să deschidă ușa, deși nu făcea parte din rutina lui de seară, acesta i-a răspuns: “Lucrez în această fabrică de 35 de ani. Sute de muncitori intră și ies în fiecare zi, dar tu ești una dintre puținii care mă salută dimineața și îmi spun la revedere în fiecare seară. Cei mai mulți mă tratează ca și cum aș fi invizibil. Vorbele tale mă fac să mă simt Cineva.
Azi m-ai salutat la sosire, dar seara am observat că nu te-am auzit la plecare, așa că am hotărât să inspectez fabrica, bănuind că s-a întâmplat ceva."
***
Rămâi cu picioarele pe pământ oriunde te poartă viața. Respectă-i pe cei din jurul tău. Fă tot posibilul să lași o urmă în viața celor cu care te intersectezi, nu o cicatrice. Nu ai de unde să știi ce aduce ziua de mâine.
Pune-te în locul oamenilor. Ei își vor aminti întotdeauna cum i-ai făcut să se simtă. Nimeni nu se vindecă rănind pe altcineva. Orice ai trăi acum, “salvarea” vine tot prin oameni, cei care vor deschide ușa atunci când ai cea mai mare nevoie.
via Ozana Barabancea
Comentarii
Trimiteți un comentariu