marți, 28 august 2012

Motiv de mandrie pentru turismul romanesc

Se intampla atat de rar, incat nu putem trece cu vederea aceste ocazii.

Prima este o stire din iulie, cand...

Sighisoara a fost premiata de Consiliul Europei (23.07.2012)
"Astazi este o mare onoare si o bucurie sa sarbatorim acordarea acestui premiu pe care Consiliul Europei il acorda pentru Sighisoara. Acest premiu a fost creat in 1955 si este cea mai mare distinctie acordata municipalitatilor pentru activitatea lor la nivel european", a declarat Sir Alan Meale, presedintele subcomisiei Premiului Europei.
Sighisoara imparte Premiul Europei 2012 cu orasul italian Corciano, impreuna cu care au fost mentionate in Raportul Subcomisiei Premiul Europei.


Iar cea de-a doua stire este de numai cateva zile...

The Guardian recomanda traseele montane din România
intr-un articol cu recomandări de vacante active. Mai precis cotidianul britanic a inclus traseele din muntii Fagaraş printre recomandari de inot cu delfinii in Azore, ciclism in Franta, surf si yogo in Portugalia sau Kitesurfing in Spania.
"Turiştii care caută o provocare mai puţin convenţională decât traseele din Alpi se pot îndrepta către munţii Făgăraş. Munţii formează o creastă incredibilă, oferind vederi uimitoare către lacuri glaciare şi văi abrupte", scriu cei de la The Guardian.

***
      Top 10 activity holidays in Europe
Hikers looking for a more off-beat challenge than the Alps need look no further than the Fagaras range. The mountains form an incredible ridgeline offering amazing views of glacial lakes and steep valleys. Walks Worldwide has an eight-day trek with accommodation in mountain huts and including two days spent trekking in the Piatra Craiului national park, home to wolf, bear and lynx. Safe to say you’ll get your outdoor fix. 


            http://www.guardian.co.uk/

sâmbătă, 25 august 2012

A fost descoperit cel mai vechi oraş din Transilvania:

"Datează de dinainte de Piramide!"


Cercetările arheologice de pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu-Nădlac au scos la iveală primul oraş din Transilvania - aşezarea neolitică de la Turdaş, judeţul Hunedoara, care era un centru regional de de producţie şi distribuţie a ceramicii.

Sabin Luca, directorul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, instituţie care a coordonat o parte din lucrările arheologice de pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu-Nădlac, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că în punctul Luncă din judeţul Hunedoara, în apropierea râului Mureş, a fost descoperit primul oraş din Transilvania - aşezarea neolitică de la Turdaş, care datează "de dinainte de piramide".

Suprafaţa cercetată de la arheologii sibieni, între lunile mai - noiembrie 2011, a fost de aproximativ 11 hectare, "o cercetare arheologică imensă, peste orice standard în Europa".

Aşezarea de la Turdaş era cunoscută de arheologi încă de la jumătatea secolului al XIX-lea, datorită materialului deosebit de bogat descoperit, inclusiv Sabin Luca conducând, din 1992, timp de opt ani, cercetări arheologice în zonă, împreună cu Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, însă acestea au fost de mici dimensiuni.
"Primele cercetări s-au făcut în jurul anului 1850. Poate că e unul din primele situri cercetate în România. Iar prima cercetare sistematică s-a făcut în 1875, de prima femeie arheolog din zona aceasta a Europei, Zsofia Torma", a spus Luca.
Explicaţia materialului arheologic foarte bogat, descoperit de-a lungul timpului în zonă, stă în faptul că această aşezare, estimată la 100 de hectare suprafaţă, era de fapt un oraş, lucru dovedit de existenţa fortificaţiilor din lemn, unul chiar consacrat religios, dovadă fiind sacrificiile umane descoperite.
"De ce spun că e primul oraş din Transilvania, ca să nu spun cel puţin din sud - estul Europei: pentru că am descoperit un sistem de fortificaţie, de împrejmuire, compus din 11 palisade şi şanţuri succesive, pe o profuzime de 200 de metri. Am descoperit două porţi de intrare în sistemul de fortificaţie, cu turnuri, totul din lemn. Acest sistem, de o aşa de mare dimensiune, nu s-a putut cerceta în Europa fiindcă costă foarte mult. Am surprins aceste palisade, şanţuri, turnuri, care ocroteau un nucleu care, din punctul meu de vedere, în stadiul iniţial avea cam 100 de hectare împrejmuit. Faptul că este consacrat după toate regulile vedem din faptul că, la distanţe de aproximativ 200 de metri, în interiorul primei sau celei de-a doua fortificaţii este pus câte un sacrificat. Am găsit vreo cinci (schelete - n.r.). Ceea este curios este că nici unul nu e în aceeaşi poziţie, deci e clar că e sacrificiu, nu este o înmormântare. I-au sacrificat în diverse ritualuri. Sunt puşi fie pe burtă cu mâinile şi picioarele legate, fie pe spate cu mâinile şi picioarele legate, fie cu capul tăiat şi pus pe piept", a declarat directorul muzeului Brukenthal.
Potrivit acestuia, aşezarea de la Turdaş a fost un centru regional de producţie şi distribuţie a ceramicii, fapt dovedit de descoperirea unui număr foarte mare de cuptoare şi obiecte din ceramică, de la vase, în stilul Turdaşului, "unic în Europa", până la statuete antropomorfe, zoomorfe, şi "statuete pe tron", care exemplifică regalitatea şi care au mai fost găsite doar în "două - trei situri din Europa".
"Trebuie să ne gândim la un mare centru regional al acelui moment. Am găsit explicaţia asupra numărului mare de vase şi statuete de lut descoperite aici. Am găsit 60 de cuptoare pentru arderea obiectelor de mici dimensiuni şi singura concluzie care se poate trage este că aici se făcea plastica de statuete, idolii, pentru o ţară. şi această mare aşezare sacră cu caracter urban livra aceste piese, consacrate deja, spre comunităţi. E singura aşezare din toate cele cercetate până acum din Europa neolitică care are un număr aşa mare de cuptoare. (...) Putem argumenta ideea că suntem în faţa unei aşezări protourbane aidoma marilor aşezări din Orient, o aşezare care avea sigur regi, datorită statuilor pe tron", a explicat Sabin Luca.
În situl de la Turdaş au fost descoperite şase orizonturi diferite, datate în neoliticul timpuriu, eneoliticul timpuriu şi dezvoltat, perioada dacică şi cea medievală, în jurul secolului XII.

Potrivit lui Luca, aşezările neolitice descoperite aici erau suspendate, la şase-opt metri înălţime, datorită inundaţii, localnicii dovedind cunoştinţe inginereşti şi datorită sistemului de fortificaţii care a rezistat calamităţilor. De asemenea, s-a putut dovedi existenţa în acea perioadă a "metalurgiei cuprului, lucru ce toată lumea bănuia până acum".
"Săpăturile din ultimul an şi jumătate au creat un nou muzeu, avem deja mii de piese întregi restaurate, extrem de reprezentative, unicat, de la ceramică la metal, de la piatră la os. La cercetarea aceasta se va mai lucra patru-cinci ani până când vom tipări volumele. (...) Până acum s-a cercetat un eşantion ceramic de doi-trei la sută şi s-a cercetat cam trei-patru la sută din oase. La cea mai mare cercetare din Europa nu poţi să estimezi nimic, decât că la final vom raporta cel mai mare eşantion ceramic cercetat în Europa, cel mai mare eşantion osteologic cercetat în Europa, cel mai mare, pentru că ăsta a fost norocul nostru", a adăugat Sabin Luca.


sâmbătă, 11 august 2012

Poveste de prietenie


Hannah Stonehouse, un fotograf amator din SUA, a reusit sa surprinda o imagine care demonstreaza ca zicala "Cainele este cel mai bun prieten al omului" este cat se poate de adevarata.

John l-a adoptat pe Schoep pe cand acesta avea cateva luni, iar de atunci cei doi au fost nedespartiti.
Acum, la 19 ani, Schoep sufera de artrita si are probleme cu dormitul.

Barbatul a cautat informatii despre aceasta boala si a aflat ca apa ii mai alina din durere, asa ca acesta il duce zi de zi in Lacul Superior din SUA si il tine in brate pentru ca prietenul lui patruped sa se poata odihni.

Fotograful Hannah Stonehouse, bun prieten cu John, a decis sa le faca celor doi o poza pentru a o folosi ca simbol al dragostei dintre un catel si stapanul sau:
"Voiam de mult timp sa le fac o poza acestora, insa am fost foarte ocupat. John il iubeste foarte mult pe Schoep, iar Schoep are atata incredere in John incat adoarme in bratele lui in timp se afla in apa. Poza nu este in niciun caz trucata", marturiseste Hannah.

Fotograful a publicat respectiva imagine pe contul personal de Facebook, iar in cateva zile a adunat 260.000 de like-uri si 155.000 de share-uri.
"John traieste pentru cainele sau si pentru ca acesta sa se simta confortabil. In lume exista prea mult negativism, iar eu sper ca prin aceasta poza sa schimb acest lucru", mai precizeaza Hannah.
Barbatul a acordat un interviu pentru Duluth News Tribune in care a explicat de ce tine atat de mult la catelul lui.
"Dupa ce m-am despartit de prietena mea, Schoep mi-a salvat viata. Voiam sa ma sinucid in acel moment iar el m-a facut sa imi schimb gandurile. Vreau sa fac tot ce imi sta in putinta pentru ca el sa fie cat mai bine", a declarat John.
De indata ce fotografia a ajuns viral pe internet, tot mai multe persoane au inceput sa doneze bani pentru ca Schoep sa poata fi tratat de artrita si pentru ca povestea de prietenie dintre cei doi sa continue.

marți, 7 august 2012

Descoperire arheologica pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu - Nădlac

Mai multe obiecte argheologice au fost descoperite pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu - Nădlac, între acestea fiind o replică de mici dimensiuni a unui car de fier, "o piesă superbă, unică în acest areal", potrivit Mediafax.


Directorul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, Sabin Luca, a prezentat într-o conferinţă, de presă, miercuri 1 august 2012, o parte din descoperirile arheologice făcute pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu - Nădlac, cercetările, care au durat un an şi patru luni, fiind făcute de această instituţie, pe teritoriul a trei judeţe: Sibiu, Alba şi Hunedoara, de către o echipă  compusă din 40 de specialişti din ţară, dar şi din străinătate.
"Am cercetat nouă situri arheologice pe o distanţă de aproximativ 40 de kilometri de autostradă, iar porţiunea descărcată arheologic este de aproximativ cinci kilometri. Înmulţit cu 70 de metri, cât e lăţimea autostrăzii, rezultă că sunt unele din cele mai mari cercetări arheologice făcute vreodată în ţara aceasta", a spus Luca, care a prezentat o parte din materialul metalic, descoperit într-un sit la Miercurea Sibiului.
Una dintre cele mai de preț descoperiri prezentate de directorul Muzeului Național Brukenthal este un car de fier, descoperit la Miercurea Sibiului, într-un mormânt. Despre el, specialiștii spun că elucidează o parte din ”mitul genezei dacilor și comportamentul acestora”.
”Am avut șansa să descoperim o întreagă așezare care are legătură cu strămoșii noștri”, a declarat Luca.
"Aceasta este o parte din materialul metalic descoperit într-un sit la Miercurea Sibiului, un sit extrem de complex a cărui cercetare se va încheia sâmbătă definitiv. Este important pentru că putem să facem referiri la mitul genezei dacilor şi la comportamentul acestora. Am descoperit o aşezare care începe în epoca bronzului, iar primul nivel de colonizare care ar avea legătură cu strămoşii noştri este de vreme celtică, între secolele III şi II înainte de Hristos şi avem o piesă superbă, unică în acest areal, un car din fier care la momentul publicării va fi cert un cap de serie şi se va numi Tipul Miercurea Sibiului, pentru că este unic. În zonele celtice consacrate se îngroapă cu carul în mărime naturală, aici s-a preferat într-o groapă să se depună acest obiect extrordinar, unic", a mai spus acesta.
Piesa era în 80 de fragmente, restaurarea acesteia, ce a durat trei săptămâni, fiind complicată şi din cauza materialului dificil, fierul.
”A fost ca un puzzle recompunerea acestui car. Restaurarea a durat în jur de trei săptămâni, lucrând câte 8-9 ore pe zi. Am lucrat cu aparatură de ultimă generație, care ne-a costat în jur de 30.000 de lei”, a declarat și expertul Dorin Barbu.
Tot pe șantierul viitoarei autostrăzi specialiștii conduși de Sabin Luca au mai găsit și un tezaur de monede de argint. Cele peste 280 de monde sunt grecești și provin de la două cetăți de la marea Adriatică, dar și romane, provenind chiar de la Roma. ”Pentru județul nostru este un tezaur destul de mare”, explică și Claudiu Munteanu, un alt specialist al muzeului sibian.

Alături de obiectele prezentate mai sus, arheologii au descoperit mii de obiecte de metal, precum fibule, ace de prins, arme, pinteni, unelte, vârfuri de săgeți și altele.

În total, a spus Luca, sunt peste 1000 de vase restaurate, tone de material arheologic, peste 1400 de saci cu obiecte arheologice și muncă pentru ”următorii 20 de ani”.

Cercetările arheologice au vizat în jur de 40 de kilometri de autostradă și au identificat în total nouă situri arheologice ce însumează cinci kilometri efectivi de autostradă, Sabin Luca apreciind șantierele create la valoarea a 5 – 6 milioane de euro, bani care altfel ar fi venit de la statul român în decursul a ”50 sau 60 de ani”.

Conducerea Muzeului Național Brukenthal a concluzionat conferința de presă de astăzi anunțând că descoperirile vor fi prezentate în decursul următoarelor săptămâni, iar anul viitor într-o expoziție de importanță națională.


             http://www.adevarul.ro/