miercuri, 31 decembrie 2008

Sarbatoarea de Anul Nou in jurul lumii

Sydney, Australia
Daca locuitorii din Noua Zeelanda sunt primii care vad rasaritul soarelui, vecinii si rivalii lor din Australia sunt cei care organizeaza prima mare petrecere de Anul Nou. In aceasta noapte, un imens foc de artificii lumineaza intregul oras, de la Sydney Harbour Bridge pana la cladirea Operei.
Cel mai indicat este sa privesti acest spectacol de lumini impreuna cu prietenii, in mijlocul portului sau sa rezervi o masa la unul dintre cele mai rafinate restaurante cu priveliste panoramica asupra intregului oras, precum Level Forty-One.

Rio de Janeiro, Brazila
In intreaga Brazilie, Anul Nou reprezinta o petrecere de proportii dedicata zeitei africane a marii, Iemanja. Aceasta traditie a fost adusa in Brazilia de catre sclavii veniti din tarile Africii, iar obiceiul s-a pastrat pana in zilele noastre.
Brazilienii se imbraca in alb si merg pe plaja pentru a duce flori drept omagiu zeitei Iemanja sau pentru a trimite pe mare barcute din hartie, pe care isi scriu regretele anului care tocmai s-a incheiat si sperantele pentru noul an.
Noaptea continua cu petreceri pe plaja in stil brazilian, bauturi traditionale si ritmuri de samba pana la rasaritul soarelui.

Capetown, Africa de Sud
Kaapse, sau Cape Minstrels Carnival, carnavalul traditional de Anul Nou din Cape Town era la inceput o parada de o zi, care s-a transformat intr-o serie de petreceri ce se desfasoara pe parcursul unei luni integi, culminand cu Grand Parade, la sfarsitul lunii ianuarie.
Aceasta traditie a fost oprita la jumatatea secolului al XIX-lea, cand localnicii au inceput sa-si picteze fetele in culori albe, drept protest fata de stapanii coloniali.

Nassau, Bahamas
La festivalul Junkanoo, sponsorii platesc zeci de mii de dolari pentru costumele participantilor la parada in speranta ca vor putea obtine marele premiu al competitiei.
Parada nu este una obisnuita, grupurile raspandindu-se aleator in tot orasul Nassau pentru a crea o atmosfera mirifica, animata de cantece si dansuri. Acrobati, tobosari, clowni si petrecareti de tot felul impanzesc strazile si barurile, nu doar in noaptea dintre ani, ci si cu o saptamana inainte.

Paris, Franta
Orasul luminilor straluceste si mai puternic in Ajunul Anului Nou, parizienii adunandu-se pe Champs-Elysees, de al Arcul de Triumf, pana la Piata Concorde.
O sticla de champagne si cateva pahare de plastic este tot ce va trebuie pentru a va bucura impreuna cu noii prieteni in timp ce priviti spectacolul minunat de artificii din jurul Turnului Eiffel.
La miezul noptii, fiecare persoana primeste un "bonne anneé", sub forma unui sarut pe ambii obraji.

Kyoto, Japonia
Localnicii se pregatesc sa intampine zeul Anului Nou, Toshigami, in mod meticulos, specificific stilului japonez. Fac curatenie cu foarte mare grija in toata casa si pregatesc preparatele traditionale specifice perioadei.
In templele budiste, in noaptea de 31 decembrie, se bat clopotele de o suta opt ori, fiecare bataie reprezentand unul dintre pacatele budiste - astfel spiritul este purificat.


~ Sursa: http://yourmoney.wall-street.ro//articol/Travel/440/slideshow/Sarbatoarea-de-Anul-Nou-in-jurul-lumii.html

duminică, 28 decembrie 2008

IUBESTE DE CRACIUN

iarta
iubeste
zambeste
exprima-te
relaxeaza-te
ajuta un batran
accepta un compliment
asculta-ti prietenii
reia un proiect abandonat
fii intelegator cu tine si cu altii
uita-te la albumul cu fotografii
picteaza un tablou, asculta tacerea
aminteste-ti intotdeauna ca nu esti singur
spune-le celor dragi cat de mult ii iubesti
imagineaza-ti ca astazi nu ai nici o grija
joaca-te cu un copil. Citeste o carte buna
alege-ti o stea pe cer, fii copil inca o data
suna-ti prietenii cu care n-ai vorbit de mult
da-ti voie sa mai si gresesti. Lasa-i pe altii sa te ajute
renunta la ce nu-ti place. Indeplineste-ti promisiunile
inchide ochii si imagineaza-ti ca esti acolo unde vrei
prieveste atent o floare. cumpara-ti ceva ce iti doresti de mult
spera ca ceea ce iti doresti se va indeplini, ajuta-i pe altii
respira profund
fa-ti un cadou
iubeste
iarta

vineri, 26 decembrie 2008

Povesti si legende de Craciun

Povestea Craciunului incepe cu nasterea Copilului Sfant in Betleem (Bethlehem). Se spune ca Hristos s-a nascut pe data de 25, desi nu se stie luna exacta. A fost aleasa luna decembrie pentru ca atunci aveau loc sarbatorile pagane romane, iar Biserica trebuia sa faca ceva pentru a putea 'concura' cu aceste sarbatori si pentru ca luna decembrie era foarte aproape de Solstitiul de Iarna, o perioada cunoscuta drept perioada de sarbatoare pentru multe culturi din antichitate. In rest, povestea nasterii Mantuitorului in iesle, vizita celor trei magi si steaua care le ghida pasii, va sunt cu siguranta cunoscute fie ca sunteti sau nu crestini.

Povestea lui Mos Craciun I
Povestea lui Mos Craciun incepe in secolul al IV-lea cu Sfantul Nicolae, Episcop de Myra.
Sf. Nicolae era un om generos, ocrotitorul copiilor. Dupa moartea sa in jurul anului 340 i.H. a fost ingropat in Myra. Moastele Sf. Nicolae au fost luate in anul 1087, de catre negutatorii italieni (desi unele legende spun ca au fost recuperate de cruciati) si aduse la Bari, unde pe data de 22 Iunie 1197, a fost ridicata o biserica dedicata Sfantului Nicolae si in care se afla si in prezent moastele sale. Astfel Sf. Nicolae devine tot mai cunoscut in Europa. Bunatatea si reputatia sa de om generos au condus la ideea ca el ar putea face minuni si increderea in el a crescut.
Sfantul Nicolae, patronul Greciei, Rusiei, precum si al multor orase din Apusul Europei, a devenit unul din cei mai populari sfinti ai crestinatatii. Datorita multelor minuni pe care le-a savarsit atat in timpul vietii, cat si dupa trecerea la cele vesnice, el este supranumit si "Facatorul de Minuni"(Taumaturgul).

Povestea lui Mos Craciun II
Legenda a fost tinuta in viata in Olanda unde numele de Sf Nicolae - Sint Nicolaas a devenit pana la urma Sinterklaas. Astfel, copii din Olanda isi lasau traditionalii lor pantofi de lemn langa soba si Sinterklaas le lasa acolo dulciuri copiilor cuminti. Coloniile olandeze au dus cu ele aceasta traditie in America in secolul 17 si iata cum a luat nastere cuvantul anglosaxon Santa Claus (Mos Craciun).
In 1822 Clement C. Moore a scris o poezie 'O vizita a Sfantului Nicolae', publicata sub numele 'Noapte dinainte de Craciun' ('The Night Before Christmas') dedicata copiilor lui.
Mos Craciunul lui Moore este un batran spiridus vesel care zboara intr-o sanie in miniatura cu opt reni minusculi. Moore chiar a denumit renii cu numele pe care le cunoastem astazi, si el a precizat metoda prin care Mosul se reintoarce in cos. Practic, imaginea de astazi a Mosuli Craciun i se datoreaza in mare masura.

Povestea lui Mos Craciun III
Hainele mosului erau prezentate in diferite culori in partile lumii. Imaginea mosului imbracat in haine rosii cu guler alb au fost prezentate ca ilustratii ale lui Thomas Nast pentru poemul lui Clement C. Moore. Mos Craciunul Coca-Cola, promovat in campaniile concernului inca din 1931, a fost stilizat de catre Haddon Sundblom, un designer american de origine suedeza, avand ca baza de inspiratie personajul bonom al lui Nast.
In lume exista diferiti "Mos Craciuni": La Befana in Italia, Cei trei magi in Spania, Puerto Rico si Mexic, Christkindl sau Copilul Cristos in Elvetia si Austria, Father Christmas in Anglia, Pere Noel in Franta. Totusi, Mos Craciunul descris de Moore ca un batranel vesel si plin de viata, imbracat intr-un costum rosu ramane neschimbata pana astazi si este aceeasi pentru fiecare adult si copil din orice colt al lumii.

Povestea Pomului de Craciun
In secolul 16, in Gemania, brazii erau decorati, atat inauntru cat si afara, cu mere, trandafiri, bomboane si hartie colorata.
Martin Luther a fost primul care a impodobit bradul cu lumina. In drum spre casa intr-o seara de decembrie, frumusetea stelelor straluncind printre crengile de brad l-au inspirat sa puna lumanari in bradul lui de acasa si sa recreeze aceeasi senzatie de stele stralucind.
Pomul de Craciun a fost adus in Anglia de sotul Reginei Victoria, Printul Albert, din tara sa natala, Gemania. Obiceiul bradului de Craciun s-a raspandit apoi foarte repede in clasa mijlocie, spre muncitori, si prin colonii. In America, a fost adus de colonistii germani si mercenarii platiti sa lupte in Razboiul de Secesiune

Povestea Felicitarilor de Craciun
O prima idee de felicitare de Craciun a aparut in Anglia cand tinerii isi exersau scrisul creand texte de Craciun pentru parinti, dar Sir Henry Cole este primul care a realizat prima felicitare de Craciun. Fiind primul director la Muzeul Victoria, Sir Henry era prea ocupat sa trimita texte personalizate de Craciun.
Asa ca in 1843 l-a rugat pe bunul sau prieten John Calcott Horsley sa deseneze felicitarea. Felicitarea nu a fost primita fara controverse, pentru ca infatisa o familie ridicand paharele pentru toastul de Craciun. Puritanii le-au denuntat imediat. Ideea era excelenta pentru altii. Felicitarile de Craciun au devenit foarte populare, si alti artisti au urmat imediat conceptul lui Horsley.

Stiati ca? ...
Mosul are 31 de ore de lucru datorita diferentelor de fus orar si arotatiei Pamantului in jurul Soarelui

...in Polonia Mos Craciun da cadouri pe 6 decembrie

...in 1866 artistul Thomas Nast a realizat un montaj denumit "Mos Craciun si munca sa" unde l-a intruchipat pentru prima data pe Mosul ca 'producator' al jucariilor pe care le daruieste

...imaginea moderna a lui Mos Craciun a fost facuta cunoscuta prin campaniile Coca Cola in intreaga lume

....Mos Craciun trebuie sa se deplaseze cu 5800 km pe secunda pentru a putea duce cadouri copiilor din lumea intreaga? Viteza a fost calculata considerand o densitate medie de 48 de locuitori pe kilometru patrat de planeta si o distanta medie de 20 de metri intre locuinte. Mosul are de facut aproximativ 2,5 miliarde de opriri in 48 de ore.


~ Sursa: http://yourmoney.wall-street.ro//articol/Leader/436/slideshow/Povesti-si-legende-de-Craciun.html

luni, 22 decembrie 2008

Pacea

"Cand puterea iubirii va intrece iubirea de putere, lumea va cunoaste pacea."

~ Jimi Hendrix

joi, 18 decembrie 2008

Tu...


"Ai grija la gandurile tale, pentru ca ele devin vorbele tale.
Ai grija la vorbele tale pentru ca devin faptele tale.
Ai grija la faptele tale pentru ca devin ce esti tu.”

luni, 15 decembrie 2008

Acel lucru din tine

O poveste cu o piatra

Era odata o femeie care cauta sa afle cat mai multe despre lume si despre ea. Asa ca a plecat intr-o calatorie. Era vara, foarte cald, asa ca femeia s-a oprit langa un rau, sa-si potoleasca setea. In apa a zarit ceva stralucitor si, curioasa, a vrut sa vada ce e. A scos din apele raului o piatra mare cat pumnul ei, care stralucea puternic in soare. S-a bucurat de ea si a bagat-o in geanta, mergand mai departe.
In alta zi, pe cand se oprise undeva la umbra sa manance, un calator cu un aer tare obosit i-a cerut ceva de mancare. Femeia l-a poftit sa manance impreuna. Pe cand femeia strangea masa si baga ce mai ramasese inapoi in geanta, calatorul a zarit piatra care sclipea in razele soarelui.
A intrebat-o ce straluceste asa si femeia i-a povestit cum a gasit piatra in rau, i-a placut si a luat-o cu ea. Calatorul si-a dat seama ca era vorba despre o piatra pretioasa si care, probabil, valora multi bani. Si-a mai dat seama ca femeia habar n-avea de asta. Asa ca i-a cerut piatra.
Femeia i-a dat-o. Apoi drumurile lor s-au despartit.
Calatorul s-a bucurat mult ca a obtinut asa usor piatra care urma sa-i asigure un trai excelent… Asta pana au inceput sa apara gandurile.
Asa ca a cautat-o pe femeia cea generoasa si i-a spus:
“Uite, ia piatra inapoi si da-mi altceva si mai pretios. Da-mi acel lucru din tine care te-a facut sa-mi daruiesti piatra imediat ce ti-am cerut-o.”

Ce e cu povestea

Povestea asta ne-a citit-o Anne de Graaf, TSTA (adica foarte specialist in Analiza Tranzactionala) la unul dintre workshop-urile sale. E dintr-o carte de povesti pe care el a scris-o pentru oameni mari care se dau sau chiar sunt manageri: “Einstein and the Art of Sailing”, o carte de care cateva edituri de seama din Romania nu au fost interesate.

Ce poti face tu

1. Care e acel lucru din tine, cel mai bun? Cauta-l si foloseste-l mai des. Cand pui din tine in ceea ce faci parca totul are sens…
2. Daruieste! Ceea ce ai sau ceea ce ai vrea tu sa primesti.
3. Poti face orice vrei suficient de tare, nu-i asa?

Sursa: http://www.empower.ro/motivare/acel-lucru-din-tine/

duminică, 14 decembrie 2008

Rugaciunea de dimineata

Doamne Iisuse Hristoase,
ajuta-ma ca astazi toata ziua
sa ma lepad de mine insumi,
ca cine stie din ce nimicuri mare vrajba am sa fac
si astfel, tinand la mine, sa Te pierd pe Tine.

Doamne Iisuse Hristoase,
ajuta-mi
ca rugaciunea Preasfantului Tau nume
sa-mi lucreze in minte mai mult decat fulgerul pe cer,
ca nici umbra gandurilor rele sa nu ma intunece,
caci iata pacatuiesc in tot ceasul.

Doamne,
Cela ce vii in taina intre oameni,
ai mila de noi,
ca umblam impiedicandu-ne prin intuneric.

Patimile au pus tina pe ochii mintii,
uitarea s-a intarit in noi ca un zid,
impietrind in noi inimile noastre
si toate impreuna au facut temnita
in care Te tinem bolnav, flamand si fara haina,
asa risipind in desert zilele noastre,
umbriti si dosaditi pana la pamant.

Doamne,
Cel ce vii intre oameni in taina,
ai mila de noi
si pune foc temnitei,
aprinde dragostea in inimile noastre,
arde spinii patimilor noastre
si fa lumina sufletelor noastre.

Doamne,
Cela ce vii in taina intre oameni,
ai mila de noi,
vino si Te salasluieste intru noi,
impreuna cu Tatal si cu Duhul Tau cel Sfant.
Caci Duhul Sfant
se roaga pentru noi cu suspine negraite,
cand graiul si mintea raman neputincioase.

Doamne,
Cel ce vii in taina,
ai mila de noi,
caci nu ne dam seama cat suntem de nedesavarsiti
si cat esti de aproape de sufletele noastre
si cat ne departam noi prin pacatele noastre.

Ci
lumineaza lumina Ta peste noi,
ca sa vedem lumina prin ochii Tai,
sa traim in veci prin viata Ta.

Lumina si Bucuria noastra, slava Tie!

Amin.

~ Arsenie Boca

Fericiri mici

Ce ai deja. Despre fericiri mici-mici.

Ieri seara, pe cand ma intorceam, cam trista si obosita, de la un tratament medical, am zarit un cersetor batran pe o bancuta de langa statia de taximetre. Vesel, batranul vorbea cu cei doi “tovarasi”, de cursa lunga presupun, un caine si o pisica.
Batranul semana tare mult cu unul dintre bunicii mei, pe care, asa cum ni se intampla multora, nu am apucat sa-l cunosc prea bine. Am vrut sa-i dau niste bani. Batranul s-a intrerupt din discutia cu cei doi prieteni, mi-a zambit, mi-a facut semn ca nu vrea bani si m-a intrebat ce parere am de cainele si pisica lui.

Era fericit

Apoi m-a indemnat sa ma asez langa el si a inceput sa-mi povesteasca despre animalute. Ca sa nu ma mai lungesc, vreau sa-ti impartasesc si tie ce mi-a spus pe cand eu dadeam sa plec: “… ca eu sunt fericit. Ma gandesc, daca nu i-as mai avea pe-astia micii sa vorbesc cu ei, sa ma veseleasca (asa a zis, ca in Moldova), cum ar fi. Da’ asa, eu sunt fericit.”

Rutina hedonista

Martin Seligman, psiholog specializat in psihologie pozitiva, a cercetat ani buni sentimentul de fericire la oameni.
Una dintre concluziile sale este ca mai multe posesiuni si mai multe realizari nu aduc in mod automat mai multa fericire. Pe termen lung apare, in mod inevitabil, un fenomen de adaptare pe care Seligman il numeste “rutina hedonista”.
In trei luni oamenii nu mai resimt emotii placute, pozitive, la vederea masinii pe care si-o doreau si acum si-au cumparat-o. Gradul mai mic sau mai mare de atractivitate fizica sau sanatate nu se traduce in mai putina sau mai multa fericire in randul oamenilor. Iar fericirea este in mod egal raspandita in randul oamenilor saraci si bogati.

Fericiri mici-mici

Batranul cersetor, cu tot cu blanoasele lui surse de fericire, m-a facut sa ma gandesc ca de fapt conteaza mult pentru gradul de fericire recunostinta pentru ceea ce ai deja. I-as fi spus si lui Seligman, daca nu ar fi descoperit asta deja, prin cercetari serioase si extinse pe ani intregi (cred ca, de data asta, eu am fost ceva mai eficienta!).
Practic, ce facea batranul era sa se uite din alt unghi: cum ar fi sa nu (mai) am catelul si pisica? Ce ar disparea din viata mea? Cum m-as simti? Cum as fi eu fara ei? Deci, ce aduce in viata mea ceea ce am deja?
Asa ca, la final, eu te intreb: tu te-ai uitat la viata ta, la ce e in ea, din acest unghi diferit?
Si-ti propun un exercitiu: imagineaza-te fara un element sau altul al vietii tale. Fara sanatate, fara o sora sau un frate, fara ciresul din fata ferestrei, care acum arata asa dezolant dar infloreste cu incapatanare in fiecare primavara.
Fara un partener care te iubeste chiar si asa greu de multumit cum esti. Fara ca autorul tau preferat sa fi scris vreodata. Fara sa existe felul tau de mancare preferat sau pepenele verde. Fara prieteni. Fara o vedere buna. Fara fetita ta, care e, in mod evident, cea mai frumoasa si cea mai desteapta.
Pana saptamana viitoare, sa te bucuri de multe fericiri mici-mici!

Sursa: http://www.empower.ro/inteligenta-emotionala/ce-ai-deja-despre-fericiri-mici-mici/

sâmbătă, 13 decembrie 2008

Oamenii vii

"Nu intreba de ce anume are lumea nevoie.
Intreaba-te ce te face sa fii viu si fa-o.
Asta pentru ca lumea are nevoie de oameni vii!"

Citatul ii apartine lui Howard Truman, un teolog si filosof american.


Vezi: http://onutzza.blogspot.com/2008/10/ce-te-face-sa-simti-ca-traiesti.html

miercuri, 10 decembrie 2008

Povestea clopoteilor de vant


Se povesteste ca odata, demult, traia retras in muntii din China un maestru.

Era vesel tot timpul, le zambea tuturor celor care ii ieseau in cale. Unul dintre elevii lui, curios fiind sa afle cum de maestrul este tot timpul fericit, l-a intrebat intr-o zi:

- Maestre, de unde acest zambet continuu pe chipul tau?
- De la clopoteii de vant, raspunse maestrul.
- Cum asa?
- De fiecare data cand suna clopoteii de argint de la poarta mea, ma cuprinde o bucurie fara margini! Inseamna ca vine cineva… Si sosirea cuiva, fie si doar a vantului, ma umple de fiecare data de fericire…

Gandind ca ar avea in ei ceva magic, intr-o noapte elevul hotari sa fure clopoteii. Ii duse in casa lui, ii aseza la poarta si astepta ca miracolul sa se produca. Dar nu simti nimic cand acestia sunara… Ba mai mult, dupa o saptamana sunetul clopoteilor incepu sa il enerveze din cale afara!

Cand totul deveni insuportabil, cuprins de remuscari, se duse inapoi la maestrul sau sa-i inapoieze clopoteii. Isi ceru de nenumarate ori iertare, si cand fu sigur ca maesrul l-a iertat, ii puse intrebarea care il framanta:

- De ce la mine nu se intampla nimic atunci cand suna clopoteii? De ce nu apare bucuria pe care o vad la tine?
- Dragul meu, ii raspunse maestrul, unde ai asezat tu clopteii?
- La poarta casei mele, maestre!
- Ei, vezi? Trebuia sa-i asezi la poarta sufletului tau…


Sursa: http://www.damaideparte.ro/?p=555

joi, 4 decembrie 2008

Big John... (Management lesson)


Intr-o zi, un sofer de autobuz a mers ca de obicei la serviciu, si-a pornit bus-ul si a plecat pe traseu. Nimic deosebit la primele cateva statii, cativa oameni care-au urcat, cativa care-au coborat, si totul a fost ok.

La urmatoarea statie, insa, un tip enorm a urcat in bus, cam 1,90m, cu constitutie de luptator categoria grea... s-a uitat spre sofer zicand: "Big John nu plateste!" si s-a asezat pe un scaun.

V-am spus ca soferul avea cam 1,60m, era slabanog si genul de om bland?... Asa ca nu s-a certat cu Big John, dar nu i-a convenit chestia asta deloc. Urmatoarea zi se intampla acelasi lucru - Big
John a urcat iar in bus, a spus tare ca el nu plateste si s-a asezat.
Urmatoarea zi iarasi... si-n zilele urmatoare la fel...

Pana cand soferul n-a mai rezistat, deja avea insomnii din cauza lui Big John care-si batea joc de el. Asa ca-ntr-un final, s-a inscris la niste cursuri de body-building, karate, judo si alte arte martiale.

Dupa cateva luni, deja era f puternic, mai mult, devenise very confident. Asa ca, ziua urmatoare cand Big John urca in bus si spuse "Big John nu plateste", soferul s-a ridicat i-a aruncat o privire crunta si-a zbierat la el: "Si de ce nu?"

Big John l-a privit f uimit si i-a replicat: "Big John are abonament".

Morala:
ASIGURA-TE CA EXISTA O PROBLEMA INAINTE DE-A FACE EFORTURI URIASE S-O REZOLVI!

marți, 2 decembrie 2008

Bucura-te de viata, Femeie Frumoasa!!!!!!!!!



Daca mi-as putea trai din nou viata,
M-as fi culcat sa ma odihnesc atunci cind ma simteam rau, in loc sa pretind ca pamintul se va opri daca eu nu voi fi la serviciu pentru o zi.....

As fi ars luminarea roz sculptata ca un trandafir, in loc sa o las sa se topeasca in camara.. As fi vorbit mai putin si as fi ascultat mai mult...
As fi invitat prieteni la masa chiar daca e o pata pe covor si canapeaua trebuie curatata.

As fi mincat pop-corn in camera "buna" si nu mi-as mai fi facut atitea griji din cauza prafului cand cineva vroia sa aprinda focul in semineu.

Mi-as fi facut timp sa-l ascult pe bunicul povestind din tineretile lui.
N-as fi insistat niciodata sa mergem cu geamurile masinii inchise intr-o zi frumoasa de vara, doar pentru ca parul meu a fost proaspat coafat si fixat.
As fi stat intinsa pe pajiste cu capul pe iarba.

As fi plans si ras mai putin privind televizorul si mai mult privind viata.
Dar, cel mai mult, sa am o a doua sansa la viata, as pretui fiecare moment, l-as privi cu adevarat...l-as trai...
Nu m-as mai agita atit de mult pentru lucruri meschine si marunte...


Nu va faceti griji din cauza celor care nu va simpatizeaza, sau mai mult, n-ar trebui sa va intereseze cine ce face...
In schimb, sa pretuim prietenii pe care ii avem si oamenii care ne iubesc
Sa ne gandim la lucrurile cu care Dumnezeu ne-a binecuvantat...
Si la ceea ce facem in fiecare zi sa ne imbunatatim mintea, trupul, sufletul, emotiile."

Cum ne privim pe noi insine la diferite varste?

"Fetita de 3 ani: Se priveste si se vede regina ..
Fetita de 8 ani: Se priveste si se vede Cenusareasa.
Adolescenta de 15 ani: Se priveste si vede Sora cea Urita (Mama, nu pot merge la scoala aratind in halul asta!!)
Tanara de 20 de ani: Se priveste si se vede"prea grasa/ prea slaba, prea inalta/ prea scunda, prea cu parul lins / prea creata"- dar decide sa iasa oricum.
Femeia de 30 de ani: Se priveste si vede"prea grasa / prea slaba, prea inalta / prea scunda, prea cu parul lins / prea creata"- dar decide ca nu are timp sa se aranjeze, asa ca iese oricum.
La 40 de ani: Se priveste si vede "curata" si iese oricum.
La 50 de ani: Se priveste si vede "Sunt eu" si merge oriunde isi doreste.
La 60 de ani: Se priveste si isi reaminteste de toti oamenii care nu se mai pot privi in oglinda. Iese si cucereste lumea.
La 70 de ani: Se priveste si vede intelepciune, rasete si abilitate, iese si se bucura de viata.
La 80 de ani: Nu mai pierde vremea sa se priveasca. Isi pune palaria violet si iese sa se bucure de lume.


Poate ar trebui, toate, sa ne insfacam mai devreme palaria violet!

luni, 24 noiembrie 2008

Maxime remarcabile

Omul trebuie sa aiba si prieteni si dusmani. Prietenii il invata ce trebuie sa faca, iar dusmanii il obliga sa faca ce trebuie.

Sunt succese care te injosesc si infrangeri care te inalta. (N. Iorga)

Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea. (Georges Brassens)

Viata poate fi inteleasa numai privind inapoi, dar trebuie traita privind inainte. (Kirkegaard)

Timiditatea-un defect al oamenilor mari, tupeul-defectul oamenilor mici. (Maurice Coyaud)

Nu trebuie sa fii trist ca n-ai fost remarcat. Fii trist ca n-ai facut nimic remarcabil. (Confucius)

Este de o mie de ori mai bine sa fii optimist si sa te inseli, decat sa fii pesimist si sa ai dreptate. (Jack Penn)

Toata lumea se plange ca nu are memorie,dar nimeni nu se vaita ca nu are logica. (La Rochefoucault)
Nu voi fi un om obisnuit, pentru ca am dreptul sa fiu extraordinar. (Peter O'Toole)

Daca ceea ce ai de facut pare simplu, inseamna ca nu ai aflat inca totul. (Donald Westlake)

O personalitate este aceea care se daruieste, nu se justifica. (Petre Tutea)

Numai dupa invidia altora iti dai seama de propria ta valoare. (Tudor Musatescu)

Nu judecati oamenii dupa cei cu care se aduna. Nu uitati ca Iuda avea amici ireprosabili. (Ernest Hemingway)

Focul intareste intotdeauna ceea ce nu poate distruge. (Oscar Wilde)

Experienta este cel mai dur profesor, pentru ca intai iti da testul si apoi iti spune care era lectia. (Vernon Law)

Toti traim sub acelasi cer, dar nu toti avem acelasi orizont. (Konrad Adenauer)

Daca gasesti un drum fara obstacole, probabil ca drumul acela nu duce nicaieri. (J.F.Kennedy)

Inainte sa va suparati pe cel care va pune la treaba, amintiti-va ca fara presiune nu se formeaza diamantele. (Mary Case)

Adevarul este pretutindeni, dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta. (N. Iorga)

Nu te teme niciodata de umbre. Ele arata doar ca exista lumina in apropiere . (Gary Sinise)

Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti. (David Dunham)

Bine ne pot face numai unii oameni; rau ne pot face toti. (Gracian)

Tinerii nu stiu, iar batranii nu mai stiu. (proverb tailandez)

Cea mai inversunata lupta este cu tine insuti. Te afli in ambele tabere. (Voltaire)

Nimic nu costa mai mult decat nestiinta. (legea lui Moisil)

Munca in echipa presupune in primul rand sa-ti pierzi jumatate din timp explicandu-le celorlalti de ce nu au dreptate.(George Wolinski)

Nu-ti fie teama ca inaintezi prea incet. Teme-te daca te opresti. (Sun Tzu)

Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, fie devin din ce in ce mai buni, fie se transforma in otet. (Papa Ioan al XXIII-lea)

In viata nu e suficient ca ai ales drumul cel bun. Daca nu mergi repede inainte, te calca in picioare cei care vin din urma. (Will Rogers)

Multi indivizi din societatea moderna sunt ca barcagii: trag la vasle dar stau cu spatele la viitor. (Henry Coanda)

Daca vrei sa stii cine este un om, da-i o functie de conducere. (Robert Brasillach)

E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra. (Jules Renard)

Sa fii liber nu inseamna sa faci tot ce vrei, ci sa stii ca poti sa vrei. (Jean Paul Sartre)

Lenea este mama tuturor viciilor, dar - fiind o mama - trebuie respectata. (Robert Frost)

Nu munci atat de mult, ca nu mai ramane timp ca sa castigi bani. (proverb evreiesc)

Eficienta este cea mai inteligenta forma de lene. (David Dunham)

Cand toata lumea iti da dreptate, ori esti al naibii de destept, ori esti patron. (Andre Birabeau)

Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei. (Sigmund Freud)

Inteleptul nu spune ce stie, iar prostul nu stie ce spune. (proverb turc)

Rasul e ca stergatorul de parbriz: nu opreste ploaia, dar iti permite sa iti vezi de drum. (Jeanne Wasbro)

Curiozitatea ii impinge pe unii sa descopere America si pe altii sa asculte la usa. (Jose Maria Eca de Quinteros)

Moartea nu vine odata cu varsta, ci odata cu uitarea. (Gabriel Garcia Marques)

Cand vezi ca ai aceeasi parere cu majoritatea e bine sa mai reflectezi o data. (Mark Twain)

Daca ai impresia ca educatia e scumpa, atunci incearca sa vezi cum e ignoranta. (Andy McIntyre)

Lenesul are totdeauna chef sa faca ceva, dar incepand de maine. (Vauvergnades)

Gluma e o trasura buna pentru adevar. (Francis Bacon)

Nimeni nu e de neinlocuit dar - uneori - este nevoie de mai multe persoane pentru a inlocui una singura. (ClaireMartin)

Violenta este ultimul refugiu al incompetentei. (Isaac Asimov)

Memoria schimba culoarea amintirilor. (Jacques Bainville)

Dorinta nemasurata de putere i-a facut si pe ingeri sa se prabuseasca. Oamenii nu au cum sa scape. (Francis Bacon)

Cel mai greu lucru de pastrat e echilibrul. (Jean Grenier)

Critica este un lucru pe care poti sa-l eviti nespunand nimic, nefacand nimic si nefiind nimic. (anonim)

Cine vrea sa spuna ceva interesant, trebuie sa minta putin. (Antoine de Saint Exupery)

A gandi liber e mare lucru. A gandi corect e si mai mare lucru. (La intrarea in Univ. Uppsalla)

Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti pe gratis. (proverb japonez)

Nu e greu sa fii darnic astazi. Greu e sa nu regreti maine. (Jules Renard)

Romania este o tara pe care cu cat o cunosti mai bine, cu atat o intelegi mai putin. (Jonathan Scheele)

Inteligentii se impart in doua: buni si rai. Prostii se impart in una: rai. (G. Ibraileanu)

Anumite lucruri sunt imposibil de cunoscut. Dar este imposibil de aflat care sunt acestea. (Murphy)

Exista batalii pe care e bine sa le ocolesti; nu din teama ca le-ai putea pierde, ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu-le.(Gelu Negrea)

Problemele care exista acum in lume nu pot fi rezolvate de mintile care le-au creat. (Einstein)

O conducere in trei nu functioneaza decat atunci cand unul din membri este bolnav si altul e in concediu. (H. van Loon)

Nimeni nu e destul de inteligent ca sa poata convinge pe un prost ca e prost.

Orice lingusitor traieste pe cheltuiala cui il asculta.(La Fontaine)

A face pe prostul la timpul potrivit este cea mai mare intelepciune. (Cicero)

Cand muncesti, joaca-te. Munca, daca este o datorie, te ucide. (Max Jacob)

Niciodata nu se minte atat de mult ca inaintea unor alegeri, in timpul unui razboi sau dupa o vanatoare. (Clemenceau)

Un prost care nu spune nici un cuvant nu se deosebeste de un savant care tace. (Moliere)

A fi inteligent presupune a folosi si inteligenta altora. (Richard Aladjemoff)

In politica, prostia nu e un handicap. (Napoleon)

Cand statul nu plateste profesorii, copiii sunt cei care vor plati. (Guy Bedos)

Cu cat regula e mai stricta, cu atat capul care a conceput-o e mai prost. (Jean de la Bruyere)

Cand apare un om destept pe lume, poti sa-l recunosti dupa faptul ca toti prostii il urasc. (Bisanne de Soleil)

Analfabetul viitorului nu va mai fi cel care nu stie sa citeasca, ci cel care nu stie sa inteleaga. (Alvin Toffler)

Singurul lucru mai rau decat sa fii vorbit pe la spate este acela sa fii ignorat total. (Oscar Wilde)

Daca astepti momentul potrivit, te intrec altii care nu-l asteapta. (Woody Allen)

E bine sa ai putere, dar e si mai bine sa n-ai nevoie de putere. (Gandhi)

Prea multe informatii iti creaza impresia de vid. (Jean Pierre April)

Daca ar trebui sa ne gandim la tot norocul pe care l-am avut fara sa-l meritam, n-am indrazni sa ne plangem de nenoroc. (Jules Renard)

sâmbătă, 22 noiembrie 2008

Mai bananieri decât bananierii

"Forumul Economic Mondial ne spune cum stăm la calitatea drumurilor: locul 123 pe planetă, din aproape 200 de ţări. Altfel spus, în jumătatea a doua a clasamentului. O ierarhie din care nu lipsesc Barbados, Djibouti, Eritreea, Haiti şi Tuvalu.

Parcurgând lista cu atenţie, facem o descoperire şocantă: printre ţările care au şosele mai bune decât noi se numără Tanzania, Zambia, Burundi şi Cambodgia! Ei, drăcie – îţi zici -, dar astea nu-s ţările pe care noi, europenii, le numim bananiere?

Când vorbim despre anumite zone ale planetei, mai ales de prin Africa, Asia sau Oceania, apelăm la clişeele tradiţionale: care, mă, ăia care se războiesc toată ziua prin junglă, iar la sfârşit învingătorii îi fac ciulama pe învinşi? Iar caricaturile aferente unor întâmplări din Tanzania-Zambia-Burundi-et-caetera ne arată câte-un european cu mâinile şi picioarele legate de o prăjină de bambus, atârnat între doi negri musculoşi, dus spre focul deasupra căruia va fi făcut frigărui ori spre oala aburindă în care va deveni ciorbiţă. Plus dansul ritual al sacrificiului, cu flăcăi şi fetişcane ţopăind în jurul focului, fericiţi că pielea-albă de pe băţ le va fi un bun ospăţ.

Ei bine, iată că lucrurile nu stau chiar aşa! S-or mânca triburile africane unele pe altele, dar drumul spre oala cu ciorbă pare a fi mai puţin accidentat decât şoselele noastre. Iar dacă îşi aleg locul de bătălie cu atenţie, războinicii din junglă mai prind şi vreo câţiva kilometri de autostradă, ceea ce la noi nu e cazul.

Dacă la „bananierii” cu corupţie galopantă s-au mai făcut totuşi şi ceva şosele, câtă corupţie o fi la noi, unde autostrăzile rămân pe hârtie, iar miliardele de euro se topesc înainte de a deveni asfalt?"

~ Autor: Grigore Cartianu
Sursa: http://www.adevarul.ro/articole/mai-bananieri-decat-bananierii.html

marți, 18 noiembrie 2008

Lesson Of The Moving Tree



Once upon a time there was a little tree. He sat in the soil and danced in the wind. And he looked around and saw the other trees.

"Man, they sure look taller than me," said the little tree. "Probably it's the soil," he mumbled.
So he lifted up his roots and moved over to the part of the garden which he thought had better soil. A few weeks later the little tree looked up again.


Probably, it's the sunshine

"Damn," he cursed under his breath,"the other trees are growing taller than me. Probably it's the sunshine. Let me move into where I get more sunshine."
And so the little tree moved from point to point, always picking up his roots. Always moving. Always searching for the right soil, water, fertiliser, sunshine and other more favourable conditions.


And he stayed stunted

The trees that stayed in one place built strong roots. Their barks grew solid. Their branches soared. And the little tree stayed little.


Are you a little tree?

A tree that keeps uprooting itself doesn't get a chance to grow. It stays confused and scattered. Stay where you are. Learn what you need to. And grow strong roots. That's what will make you a big tree.
Move upward. Not sidewards.

~ Sursa: http://www.psychotactics.com/artmoving-tree

sâmbătă, 8 noiembrie 2008

Plecaciune...

"Cand faci o plecaciune adanca in fata universului,
universul se pleaca si el in fata ta;
cand strigi numele Domnului,
ecoul se aude in tine."

luni, 20 octombrie 2008

Inner Light


ALLOW YOUR OWN INNER LIGHT TO GUIDE YOU


There comes a time when you must stand alone.

You must feel confident enough within yourself to follow your own dreams.

You must be willing to make sacrifices.

You must be capable of changing and rearranging your priorities so that your final goal can be achieved.

Sometimes, familiarity and comfort need to be challenged.

There are times when you must take a few extra chances and create your own realities.

Be strong enough to at least try to make your life better.

Be confident enough that you won't settle for a compromise just to get by.

Appreciate yourself by allowing yourself the opportunities to grow, develop, and find your true sense of purpose in this life.

Don't stand in someone else's shadow when it's your sunlight that should lead the way.

miercuri, 1 octombrie 2008

If I could catch a rainbow

If I could catch a rainbow
I would do it just for you
and share with you its beauty
On the days you're feeling blue.

If I could build a mountain
You could call your very own
A place to find serenity,
A place to be alone.

If I could take your troubles
I would toss them in the sea,
But all these things
I'm finding are impossible for me.

I cannot build a mountain
Or catch a rainbow fair,
But let me be what I know best,
A friend who's always there.

joi, 18 septembrie 2008

Zboara in continuare

"Din punct de vedere aerodinamic, bondarul nu ar trebui sa poata sa zboare. Dar bondarul nu stie asta si zboara in continuare."

~ Mary Kay As

miercuri, 10 septembrie 2008

Regele si inelul

Se spune ca intr-o zi un rege decise sa il umileasca pe cel mai credincios ministru al sau. L-a chemat si i-a spus:
- Exista un anumit inel pe care doresc sa mi-l aduci. Vreau sa-l port la sarbatoarea imparatiei, ceea ce inseamna ca mai ai 6 luni ca sa-l gasesti.
- Daca exista undeva pe pamant, il voi aduce, maiestate. Dar ce este atat de deosebit la acest inel?
- Are puteri magice: daca un om vesel il priveste, se va intrista; daca un om trist il priveste, se va inveseli.
Regele stia ca un astfel de inel nu exista nicaieri in lume, insa voia sa-l faca pe ministrul sau sa simta gustul umilintei.
Primavara trecu, la fel si vara, iar ministrul inca nu avea nici o idee despre unde ar putea gasi inelul. Cu o noapte inaintea sarbatorii, decise sa faca o plimbare prin cele mai sarace cartiere ale orasului.
Trecand pe langa un negustor care incepuse sa-si numere agoniseala zilei pe un covoras invechit, intreba intr-o doara:
- Ai auzit cumva de un inel magic care il face pe cel fericit sa-si uite bucuria si pe cel cu inima franta sa-si uite tristetea?
Spre uimirea sa, batranul negustor lua un inel de aur si grava pe el cateva cuvinte. Cand ministrul citi cuvintele de pe inel, intreaga fata i se lumina intr-un zambet.
- Ei, prietene, zise regele cand incepu sarbatoarea, mi-ai adus inelul dupa care te-am trimis? Toti ministrii au izbucnit in ras si regele insusi radea cu pofta. Spre surpriza tuturor, ministrul ii intinsese inelul de aur luat de la batranul negustor.
De indata ce regele citi inspcriptia, rasul i se stinse de pe chip. Pe el bijutierul gravase patru cuvinte: VA TRECE SI ASTA!

duminică, 10 august 2008

Povesti, nu atomi

"Universul este alcatuit din povesti, nu din atomi."

~ Muriel Rukeyser

sâmbătă, 9 august 2008

Romania...

Imaginea mea despre Romania este cea a unei lumi in care abunda un farmec nedeslusit, de tara din povesti:

O tara in care omul e in armonie cu natura,
O tara in care ai timp sa vorbesti cu natura,
O tara in care scurgerea timpului e frumoasa,
O tara care cunoaste adevarata libertate.
O imagine frumoasa a unei tari de poveste, care linisteste sufletul.

Credinta mea e ca in lucrurile, locurile si timpurile frumoase salasluieste spiritul adevarului si armoniei. Sunt sigura ca am ajuns sa expun lucrarile mele in Romania indrumata fiind de acest spirit al armoniei.

~ Aya Kato

duminică, 27 iulie 2008

Aikido



  • Recreeaza fiecare zi imbracandu-te cu cerul si pamantul, imbaiaza-te cu intelepciune si iubire si stai in inima Mamei Natura.

  • Economia este baza societatii. Cand economia este stabila, societatea se dezvolta. Economia ideala combina spiritualul si materialul, iar cele mai bune marfuri sunt sinceritatea si iubirea.

Combina si slefuieste
Spiritul luptatorului
In timp ce servesti in lume.
Lumineaza Calea
Cu propria ta lumina.

  • Nu exista intreceri in Arta Pacii. Un adevarat luptator este invincibil deoarece el nu se intrece cu nimeni si nimic. A invinge inseamna sa biruiesti spiritul certaret pe care il gazduiesti in tine.

  • Trupul ar trebui sa fie triunghiular, iar mintea circulara. Triunghiul reprezinta generarea energiei si este cea mai stabila pozitie fizica. Cercul simbolizeaza linistea si perfectiunea, sursa tehnicilor nelimitate. Patratul reprezinta soliditatea, baza controlului aplicat.

  • Nu mai privi lumea cu repulsie si frica. Infrunta cu curaj tot ceea ce iti scot in cale zeii.

  • Spiritul este adevaratul tau scut.

Arta Pacii poate fi rezumata asa: "Adevarata victorie este victoria asupra ta insuti; apropie-te cat mai mult de acea zi!"
"Adevarata victorie" inseamna curaj de neclintit;
"victoria asupra ta insuti" simbolizeaza un efort continuu.
"Apropie-te cat mai mult de acea zi" reprezinta momentul glorios al triumfului, care se petrece aici si acum.

  • Renunta la ganduri care te limiteaza si intoarce-te la vidul adevarat. Fii una cu Marele Vid Creator. Acesta este secretul Caii Luptatorului.

  • In cele din urma poti uita de tehnica. Cu cat progresezi mai mult, cu atat ai mai putin de invatat. Calea cea Mare inseamna de fapt ca nu exista o Cale.
~ Morihei Ueshiba - "Arta Pacii"

sâmbătă, 26 iulie 2008

A se multumi

Un soim fusese prins de un taran si traia legat de un picior in curtea unei ferme. Nu se resemnase insa sa traiasca la fel ca un pui oarecare. Incepuse sa dea lovituri de cioc funiei care-l tinea legat de un stalp puternic al cotetului de gaini. Fixa cu privirea cerul azuriu si pornea spre el din toate puterile sale. Dar funia il tragea in jos. Incerca saptamani de-a randul, pana cand pielea de la picior ii era toata o rana, iar frumoasele lui aripi tot mai jumulite.
Pana la urma se obisnui. Dupa cateva saptamani ii placea chiar si gunoiul puilor. Se multumi sa scurme prin pamant.
Astfel, nu-si dadu seama ca ploile de toamna si zapada iernii facura sa putrezeasca funia cu care era legat.
Ar fi fost de-ajuns o ultima, slaba lovitura si soimul s-ar fi intors la libertate, stapan al cerului.
Dar n-o mai dadu.

Corpul nostru se oboseste si doar sa urce niste trepte. Dar sufletul nostru are aripi.
Iar cerul este al nostru.

~ Bruno Ferrero

duminică, 6 iulie 2008

Zambetul celor mai nefericiti...

Cu siguranţă şi tu ai întâlnit oameni al căror zâmbet e ca o rază de lumină ce umple toate golurile şi colţurile stinghere ale sufletului, cu siguranţă ai trecut cel puţin pe lângă unul. Dacă l-ai văzut sau nu, e altă poveste... Dacă am ratat „ploaia de stele” luna trecută, asta nu înseamnă că ea n-a fost... Ba a fost şi probabil s-a manifestat în toată splendoarea; eu sunt cea care n-a fost acolo şi n-am avut ochi să o văd. Mare păcat, căci am pierdut ceva deosebit. Aşa este şi cu aceşti oameni. Zâmbetul lor poate însenina o lume, deşi povestea lor nu e întotdeauna dintre cele mai fericite. Din contră, unii dintre ei ascund în sufletul lor poveşti atât de dureroase încât, sigur, nici eu, nici tu n-am vrea să încălţăm saboţii pe care-i poartă ei.
Aceşti oameni deosebiţi, întotdeauna m-au impresionat prin curajul şi puterea lor, căci zâmbetul celor mai nefericiţi decât noi este o poveste de mare curaj, curajul de a-şi purta lupta de zi cu zi şi puterea de a merge mai departe zâmbind.
Îi admir enorm şi mă întreb uneori... şi nu pot să înţeleg, de unde au atâta putere, dar în acelaşi timp sper ca niciodată să nu reuşesc să pătrund misterul zâmbetului celor mai nefericiţi decât noi: zâmbetul mamei care şi-a pierdut copilul în vârstă de treisprezece ani şi l-a văzut cum se stinge sub ochii ei în drum spre spital, zâmbetul fetei care şi-a pierdut picioarele într-un accident de tren, zâmbetul celui care luând apărarea aproapelui său – un străin – a ajuns pe patul de spital, luni de zile zbătându-se între viaţă şi moarte... Şi cu siguranţă lista nu se opreşte aici.
Eu zic să nu mai fim morocănoşi şi să nu ne mai plângem de milă, de vreme ce aceia care au trecut prin adevăratele nenorociri nu o fac.
Eu zic, mai bine, să zâmbim, căci un zâmbet ne înseninează ziua, pe a noastră şi pe a celorlalţi.
Şi apoi... gândeşte-te, chiar ai un motiv întemeiat să nu zâmbeşti astăzi?...

sâmbătă, 28 iunie 2008

Ceva ce-ti place...

Deşi mi-a plăcut întotdeauna să fac fotografii, am început să mă ocup ceva mai serios de acest subiect acum doi ani când „am descoperit” din întâmplare centrul unde se ţin cursurile de artă fotografică din oraşul meu. Şi cum ideea era încolţită de mai mulţi ani în mintea mea, imediat ce am aflat, m-am dus să mă înscriu.
Când am început cursul, nici aparat de fotografiat nu aveam, cel vechi tocmai se stricase definitiv. Dar de vreme ce îmi doream atât de mult mi-am zis totuşi că trebuie să mă duc, deşi lipsa aparatului era un amănunt atât de important. A fost una dinre cele mai bune alegeri pe care le-am făcut vreodată.
La scurt timp am achiziţionat o cameră foto micuţă, din acele pe care le poţi purta cu tine peste tot, şi odată cu aceasta universul din jurul meu a început să se schimbe, să se transforme, să se transpună în cadre foto, să devină mai frumos cu fiecare zi.
Cineva spunea că „frumuseţea se află în ochii privitorului”. Avea dreptate. În momentul în care am început să văd lumea cu alţi ochi, mai în profunzime (aş vrea să cred), am început să-i văd adevărata frumuseţe, pentru că totul devine mult mai intens şi ai vrea să poţi cuprinde ca într-un buchet de flori nemuritoare toate acele clipe minunate care trec pe lângă noi toţi. Spirit de observaţie am avut dintotdeauna, mi se spusese de multe ori, dar cu toate astea până atunci nu remarcasem nici un sfert din acele clipe magice, efemere, lucruri mărunte care ar trebui să ne înfrumuseţeve viaţa nouă tuturor, dar pe care nu avem timp să le vedem pentru că de prea multe ori suntem ocupaţi cu... „lucruri serioase”. Şi fugim prin viaţă de parcă de-abia aşteptăm să ajungem la linia de finish şi omitem că nu suntem la o cursă de altetism, iar câştigător nu iese cel ce aleargă mai repede.
O fotografie te învaţă să preţuieşti timpul. Căci ştii că dacă n-ai făcut acea fotografie astăzi, acum, mâine nu mai poţi regăsi acest moment, această clipă unică va fi pierdută pentru totdeauna. Pentru că mâine, bobocul pe care l-ai văzut azi, e deja înflorit... floarea pe care ai văzut-o azi mîine s-a trecut... păpădia care ţi s-a părut azi încântătoare, poate să îşi ia zborul în adierea vântului... iar zâmbetul de azi n-ai să-l mai regăseşti, mâine va fi un alt zâmbet sau poate va fi o lacrimă... Iar dacă stai şi te gândeşti, e şi firesc să fie aşa, căci vechiul trebuie să facă loc noului, iar clipele de azi să facă loc celor de mâine. Asta e legea firii. Trebuie să te bucuri de ziua de AZI şi să fructifici ceea ce ai ACUM.
Cred că o fotografie te poate învăţa multe lucruri dacă îi acorzi atenţia necesară şi puţin din timpul tău atât de preţios.
Mie fotografia mi-a oferit multe bucurii. De fapt aşa se întâmplă întotdeauna când pui suflet în ceea ce faci şi sunt convinsă că trebuie să existe pentru fiecare dintre noi ceva care să ni se potrivească, care să ne placă în mod deosebit. Ei îi place să cânte la chitară, lui îi place dansul sau să meargă la bazin la înot sau poate îi plac artele marţiale... ţie poate îţi place să găteşti sau să faci aranjamente florale... tu ştii mai bine.
Gândeşte-te... vezi ce-ţi place şi acordă-i o părticică din timpul tău! Cu siguranţă n-o să-ţi pară rău!
Voi încheia cu un citat cu care ar fi trebuit mai bine să încep:

Până te hotărăşti există posibilitatea să dai înapoi, există întotdeauna insuficienţă.
În legătură cu toate actele care presupun iniţiativă (şi creaţie) există un adevăr elementar, a cărui ignorare ucide nenumărate idei şi planuri splendide: că în momentul în care te-ai hotărât cu adevarat intervine şi Providenţa. Se întamplă tot felul de lucruri pentru a te ajuta, lucruri care altfel nu s-ar fi întamplat niciodată. Întregul şir de evenimente izvorăşte din respectiva hotărâre; ridicând în sprijinul tău tot felul de incidente neprevăzute şi întâlniri şi ajutoare materiale; despre care nici un om n-ar fi putut visa măcar că-i vor veni în sprijin.
Am învăţat să acord tot respectul unei strofe din Goethe:
«Începe tot ceea ce poţi face sau doar visezi că poţi. Cutezanţa înseamna geniu, putere si magie.»
(W. H. Murray – „Expediţia scoţiană din Himalaya”)

duminică, 22 iunie 2008

Noaptea de Sanziene

"Unii spun ca in noaptea aceasta, exact la miezul noptii, se deschid cerurile. Nu prea inteleg cum s-ar putea deschide, dar asa se spune: ca in noaptea de Sanziene se deschid cerurile. Probabil ca se deschid numai pentru cei care stiu cum sa le priveasca..."
(Mircea Eliade, Noaptea de Sanziene)

Semnificatiile sarbatorii
Sarbatoarea Sanzienelor, legata de cultul recoltei, al vegetatiei si fecunditatii, are in ea ceva magic, reunind elemente de crestinism, paganism si vrajitorie. Unii specialisti sustin ca originile sale provin dintr-un cult geto-dacic al Soarelui, dovada fiind desenele lasate de traci, care reprezentau tinere fete inlantuite in hora.

Ardelenii folosesc numele roman de Sanziana (de la Sancta Diana), muntenii si oltenii, pe cel slav, Dragaica, pentru a denumi aceasta sarbatoare autohtona, care se praznuieste pe 24 iunie, in ziua Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul. Cine sunt Sanzienele? Conform unor legende, ele sunt niste fete foarte frumoase, care traiesc in paduri, ascunse de privirile oamenilor.

Ele se prind in hora si "dau puteri" deosebite florilor, buruienilor, acestea transformandu-se in plante de leac, daca sunt culese la momentul potrivit. In noaptea de Sanziene, zanele zboara prin aer sau umbla pe pamant, cantand, dand rod holdelor, inmultind pasarile si animalele, aparand recoltele. Pot face insa si lucruri rele daca oamenii nu le sarbatoresc cum se cuvine - femeilor rele le pocesc gura, iar pe barbatii care au jurat stramb ori au facut alte lucruri rele ii asteapta fel de fel de pedepse.

Traditii de Sanziene
In ziua de Sanziene, fetele aduna de pe campii sau din paduri florile galbene numite sanziene, pe care le asaza apoi fie in buchete, fie in forma de cruce, fie impletesc din ele coronite. Cununile si buchetele vor fi agatate pe porti, la usi, la ferestre, pe suri, stupi si vor fi puse in straturile de legume, pentru a ocroti casa si gospodaria de puterea fortelor malefice, aducand totodata noroc, sanatate si belsug oamenilor.

Fetele tinere, care vor sa stie daca se vor casatori in acel an, trebuie sa arunce pe casa o coronita din sanziene. Daca aceasta se agata de horn, e semn de nunta. Daca vine inapoi, ursitul tinerei se mai lasa asteptat...

Femeile pleaca noaptea in paduri, in locuri numai de ele stiute, pentru a culege plante de leac, pe care le duc la biserica pentru a fi sfintite, purificate de influentele ielelor. Toate femeile care au participat la datina incing apoi o hora, pe care o plimba pe la unele case din sat. Alaiul poarta o cruce mare, Steagul Dragaicei: o prajina inalta de doi-trei metri, cu o cruce impodobita cu flori de sanziene, pelin, spice de grau si imbracata ca o papusa. Copiii luati in brate si "jucati" de dragaice vor fi feriti de boala.

Text: Malina Sterea


~ www.avantaje.ro

Ce spune ziua de nastere despre tine?

Celor nascuti pe 1 le place sa fie sefi

1. SEF: vrei sa fii numarul 1! Increderea pe care o ai in tine e impresionanta. Daca cineva se descurca foarte bine in viata, atunci tu esti acela/aceea!

2. POPULAR: vrei sa fii in centrul atentiei! Pe toti ii invarti pe degete. Esti o persoana indragita si mereu dispusa sa-i asculti pe ceilalti. Cand te gandesti si la tine?

3. ALBINUTA HARNICA: viata ta e condusa de cariera. Curajul si puterea ta iti ofera reusite in orice fel, astfel incat in profesie nimeresti mereu pe primul loc.

4. ONEST: nimic nu-ti scapa, ghicesti intentiile tuturor! Uneori, poti fi privit(a) cu ochi rai din cauza faptului ca iti spui direct parerile.

5. ENIGMATIC: pe tine e greu sa te ghiceasca cineva! Lasi putini oameni sa priveasca in sufletul tau. Trebuie sa inveti sa te deschizi in fata altora.

6. CEL MAI BUN PRIETEN: dai amicilor tai si camasa de pe tine. E destul de usor sa se foloseasca oamenii de tine - trebuie sa te aperi de asta!

7. LUPTATOR: pana sa-ti gasesti norocul, soarta ti-a pregatit probleme grele... dar tu le vei rezolva pe toate daca dai atentie detaliilor vietii.

8. ARTIST: puterea creativa ti se plimba prin vene 24 de ore din 24! Ideile tale impresioneaza, insa ti-ai dori sa nu zboare asa repede.

9. JUSTITIAR: cand se intampla o nedreptate, imediat incerci sa o combati! Esti curios si absorbi toate cunostintele!

10. VISATOR: preferi sa visezi cu ochii deschisi decat sa fii cu picioarele pe pamant! Si bine faci, pentru ca visele tale devin realitate.

11. PESIMIST: mai bine negru decat colorat! Inclini sa crezi ca totul merge rau. Doar tu poti sa-ti construiesti increderea in lume.

12. STILAT: bunul-gust este cu tine! Treci prin viata cu surasul pe buze si dai la o parte aspectele ei negative.

13. AVENTURIER: nu exista ghinioane pentru tine! Prin curajul tau inlaturi orice ti se opune, dar... cateodata depasesti chiar si tinta.

14. ROMANTIC: sa gasesti marea iubire este scopul vietii tale! Partenerii draguti iti sucesc imediat mintile - dar si tu lor!

15. AMBITIOS: scoala, munca, prietenie - la tine totul merge perfect. Vrei sa ai control total asupra tuturor lucrurilor.

16. BOMBA: in tine arde un vulcan! Din nefericire, n-ai curajul sa faci mai nimic. Esti mai degraba introvertit(a), dar cand e sa dai frau liber maniei, toti se ascund.

17. GRABIT: pe locuri, fiti gata, start! Traiesti la maximum, de parca n-ar mai exista ziua de maine si din acest motiv pierzi din vedere detaliile.

18. CLARVAZATOR: ai o inclinatie catre lucrurile supranaturale. Ai incredere in capacitatile intuitive, ele te vor conduce spre centrul succesului!

19. ORATOR: nu exista nici o ocazie in care sa nu gasesti o vorba potrivita. Astfel reusesti sa scapi cu bine din toate situatiile neplacute.

20. CERCETAS: te simti apropiat(a) de natura si te plictisesti cand te afli in casa. Cu mult tact, afli care sunt grijile si nevoile oamenilor de langa tine.

21. OPTIMIST: chiar si atunci cand e innorat, tu tot mai gasesti o portiune de cer senin. Maniera ta pozitiva iti aduce o multime de prieteni.

22. CICALITOR: orice idee de-a ta va fi pusa in aplicare, nu conteaza cum. Insa acest lucru ii calca pe nervi pe cei din jur.

23. INCAPATANAT: ai o parere si doar aceea conteaza! Te lupti pentru pozitia ta si pentru asta te admira multi. Restul ar vrea sa-ti descopere slabiciunile.

24. RASFATAT: vrei sa fii rasfatat(a) cu lucruri frumoase, de care te bucuri ca un copil. Din acest motiv nu poate sa fie nimeni suparat pe tine.

25. COPIL: inca n-ai descoperit partea serioasa a vietii. Dar de ce sa o si cauti? Exista lucruri mai importante pentru tine.

26. DEVOTAT: cand iti daruiesti inima, atunci este pentru totdeauna! Fie ca e iubire sau doar prietenie, ai putea sa treci pentru cineva prin foc.

27. DRAGUL MAMEI: chiar daca nu vrei sa admiti, familia si radacinile sunt foarte importante pentru tine.

28. BUN DE PUS LA RANA: ii ajuti pe cei din jur sa se 'vindece' de necazuri in dragoste, griji sau stres si gasesti o poarta de iesire din toate problemele.

29. VULCAN: oriunde apari, nu ramane nimic la fel cum era. Ai talentul sa schimbi totul in jurul tau. Din pacate, uneori iti lipseste tactul.

30. SUPERSTAR: stralucesti ca o stea si te lasi cu placere admirat(a). Orice compliment din partea celor de sex opus reprezinta drumul spre inima ta.

31. BUNATATE INTRUCHIPATA: ai inima dulce ca o ciocolata si comportamentul delicat precum crema. Pentru multi vei ramane insa 'cel/cea mic(a)'.

~ Indicii oferite de revista Bravo Girl

vineri, 20 iunie 2008

Butterfly


"Somewhere, there is someone who dreams of your smile and finds in your presence that life is worthwhile.

So when you are lonely, remember it's true: somebody, somewhere, is thinking of you."
~ Anon

marți, 17 iunie 2008

You Will Never Be Alone

When you are feeling all alone
Down-hearted, sad and blue,
And you think that there is just no one
Who really cares for you,
Just look above and you will see
A Friend so near and dear;
His tender love and gentle care
Is offered you right here.
Christ gave His very life for you

No greater love than this;
No need to wait for heavens gate
To know true joy and bliss;
Just surrender your all to Him,
You will be so richly blessed;
He will be your Lord and dearest Friend
And give to you His best.
When you are down, He will lift you up,
He will warm a heart grown cold;
His heavenly manna from above
Will satisfy your soul.
In Him you will find a peace and joy
Like you have never known,
He will walk beside you evermore...

You Will Never Be Alone.

duminică, 15 iunie 2008

Tot acasa...

"Neam parasit la rascrucea furtunilor care bat aici din veac in veac si vor bate totdeauna in aceste locuri de ispititor belsug si de trecere a ostilor. Copil al Romei pierdut in pustiul, vesnic innoit, al barbarilor. Asa de putini intre asa de multi. Cu frati la celalalt capat al Europei si cu straini de noi in toate partile. Apti pentru cea mai inalta civilizatie si siliti de a trai de la o bejanie la alta.

Oricare altii s-ar fi risipit in lume. Pentru mai putin se parasesc si cele mai dulci patrii. Cu sabia in mana de straja la toate zarile, iar, cand s-a frant o clipa, ca sa se lege din nou, tainic, otelul, am intins brutalitatii arma subtire a inteligentei noastre. Si iata, suntem tot acasa!"
~ Nicolae Iorga


P.S. - Daca n-au reusit strainii, lasa ca reusesc ai nostri sa ne imprastie in cele patru zari ale pamantului...

marți, 10 iunie 2008

The Impossible Dream

To dream the impossible dream,
To fight the unbeatable foe,
To bear the unbearable sorrow,
To run where the brave dare not go.

To right the unrightable wrong
To love the uncaste from afar,
To try when your arms are too weary
To reach the unreachable star.

This is my quest
To follow that star
No matter how hopeless
No matter how far,

To fight for the right
Without wasting or pause
To be willing to aid and to help
For that heavenly cause
And I know if I only be true
To this glorious west
That my heart will be peaceful and calm
When I’m laid to my rest,

And the world will be better for this
That one man, scorned and covered with scars,
Sill strove with his last ounce of courage
To fight the unbeatable foe,
To reach the unreachable star.

duminică, 8 iunie 2008

Un drum al tau

de Anna Bithikotzi

În momentele mele foarte dificile îmi creez în minte un drum şi evadez. Acest drum este plin de ecouri şi se aude o muzică care dă formă călătoriei mele.
Şt astfel călătoria ia forma bucuriei şi a eliberării.
In această călătorie până şi cei din urmă copaci dansează.
Ochii-mi strălucesc asemeni felinarelor în miez de noapte, părul capătă culoarea soarelui la asfinţit.
Toate sunt frumoase, zâmbesc şi se veselesc. Un vânt jucăuş sfinţeşte calea şi viaţa devine dulce precum îmbrăţişarea mamei.
Cerul său este fără asemănare, soarele său este portocaliu, umbrele sfinţilor te însoţesc, lucire argintie are luna sa.
Pe acest drum nu există trecut - viitor - prezent.
Acolo nu există timp, durere sau suspin.
Acolo există visul plin de claritate care se scaldă într-un puţ de lumină.
Acolo este visul tău.
Acolo nu faci planuri.
Acolo toate sunt aşa cum vrei.
Această călătorie se numeşte VOINŢĂ. Este atunci când spunem vreau şi pot.
E de ajuns sa îndrăzneşti să treci dincolo de limita durerii tale în momentul în care te copleşeşte.
Totul este în minte.
De aceea, în momentele tale grele creează-ţi drumul tău. Pune să cânte melodia care îţi place şi pleacă... pleacă departe de timp. Fie şi pentru puţin, numai pentru puţin timp.
Lasă muzica să te învăluie, lasă-ţi inima sa danseze pe ritmurile ei. Priveşte soarele tău, luna ta, privighetorile tale.
Şi când deschizi ochii şi reîntors în timpul prezent te întâlneşti iarăşi cu durerea ta, vei putea din nou să înduri... ai încredere în ceea ce-ţi spun...

************************************************************************

Ενας δρόμος δικός σου
ΑΝΝΑ ΜΠΙΘΙΚΩΤΣΗ
Στις πολύ δύσκολες στιγμές μου φτιάχνω στον νου έναν δρόμο και δραπετεύω. Ο δρόμος αυτός είναι γεμάτος ηχεία και μια μουσική ακούγεται που δίνει σχήμα στο ταξίδι μου.
Κι έτσι το ταξίδι παίρνει το σχήμα της χαράς, της λύτρωσης.
Σ'αυτό το ταξίδι ως και τα τελευταία του δένδρα χωρεύουν.
Το μάτια μου φέγγουν σαν πυροφάνια, τα μαλλιά μου έχουν ένα χρώμα που μόνο στα ηλιοβασιλέματα το συναντάς.
Ολα είναι ωραία, χαμογελούν και χαίρονται. Ενας παιχνιδιάρης αγέρας καθαγιάζει τη διαδρομή και η ζωή γίνεται γλυκιά σαν την αγκαλιά της μάνας.
Ο ουρανός του είναι μονάκριβος, ο ήλιος του πορτοκαλί, ίσκιοι αγίων σε συντροφεύουν, ασημένιο φως έχουν τα φεγγάρια του.
Σ'αυτόν τον δρόμο δεν υπάρχει παρελθόν - μέλλον - παρόν.
Εκεί δεν υπάρχει χρόνος, πόνος, στεναγμός.
Εκεί υπάρχει το όνειρο ολοκάθαρο που λούζετε φως.
Εκεί υπάρχει το όγειρό σου.
Εκεί δεν σχεδιάζεις τίποτα.
Εκεί όλα είναι έτσι όπως εσύ τα θέλεις.
Αυτό το ταξίδι λέγεται ΘΕΑΗΣΗ. Είναι αυτό που λέμε θέλω και μπορώ.
Αρκεί να τολμήσεις να περάσεις τον φράχτη του πόνου σου τη στιγμή που συνθλίβεσαι πάνω του.
Ολα είναι μέσα στον νου.
Γι1 αυτό στα δικά σου δύσκολα φτιάξε τον δικό σου δρόμο. Κλείσε για λίγο τα μάτια σου. Βάλε ένα τραγούδι που σου αρέσει να παίζει και φύγε... φύγε μακριά από τον χρόνο. Εστω για λίγο, μόνο για λίγο.
Ασε τη μουσική μαζί της να σε πάρεν άσε την καρδιά σου στις νότες της να χορέψει. Δες τον δικό σου ήλιο. το δικό σου φεγγάρι, τα δικά σου αηδόνια.
Κι όταν τα μάτια σου ανοίξεις και στον χρόνο με τον πόνο σου ξανά ανταμώσεις, θα μπορέσεις πάλι από την αρχή να αντέξεις... πίστεψε με...

vineri, 6 iunie 2008

Cand haina il face pe om

Mergand la o petrecere, imbracat cu hainele lui jerpelite, Nastratin n-a fost deloc luat in seama, ba, mai mult, fu asezat in coada mesei.
Peste un timp, mergand din nou in casa aceea, dar imbracat de data asta cu haine scumpe, fu tratat cu temenele si pus in capul mesei, apoi servit cu toate bunatatile.
Vazand aceasta deosebire in felul de a fi primit si omenit, Hogea lua poala hainei celei noi si o muie pe rand in toate felurile de mancare. Gazdele nedumerite, il intrebara pe Nastratin de ce face asta?
- Pai, cand am venit cu hainele cele vechi nu v-ati uitat la mine, iar acum nu mai stiti ce sa-mi dati pentru ca am haine noi. Deci e meritul lor si atunci sa aiba cinstea sa se infrupte si ele din mancare.

~ Snoava turceasca

vineri, 30 mai 2008

The Little Prince - 27

And now six years have already gone by… I have never yet told this story. The companions who met me on my return were well content to see me alive. I was sad, but I told them: "I am tired."
Now my sorrow is comforted a little. That is to say… not entirely. But I know that he did go back to his planet, because I did not find his body at daybreak. It was not such a heavy body… and at night I love to listen to the stars. It is like five hundred million little bells…
But there is one extraordinary thing… when I drew the muzzle for the little prince, I forgot to add the leather strap to it. He will never have been able to fasten it on his sheep. So now I keep
wondering: what is happening on his planet? Perhaps the sheep has eaten the flower…
At one time I say to myself: "Surely not! The little prince shuts his flower under her glass globe every night and he watches over his sheep very carefully…" Then I am happy. And there
is sweetness in the laughter of all the stars.
But at another time I say to myself: "At some moment or other one is absent-minded, and that is enough! On some one evening he forgot the glass globe or the sheep got out, without making any noise, in the night…" And then the little bells are changed to tears…
Here, then, is a great mystery. For you who also love the little prince and for me, nothing in the universe can be the same if somewhere, we do not know where, a sheep that we never saw has – yes or no? – eaten a rose…
Look up at the sky. Ask yourselves: is it yes or no? Has the sheep eaten the flower? And you will see how everything changes…
And no grown-up will ever understand that this is a matter of so much importance!
This is, to me, the loveliest and saddest landscape in the world. It is the same as that on the preceding page, but I have drawn it again to impress it on your memory. It is here that the little prince appeared on Earth and disappeared.
Look at it carefully so that you will be sure to recognize it in case you travel some day to the African desert. And, if you should come upon this spot, please do not hurry on. Wait for a time, exactly under the star. Then, if a little man appears who laughs, who has golden hair and who refuses to answer questions, you will know who he is. If this should happen, please comfort me. Send me word that he has come back.

joi, 29 mai 2008

The Little Prince - 26

Beside the well there was the ruin of an old stone wall. When I came back from my work, the next evening, I saw from some distance away my little price sitting on top of a wall, with his feet dangling. And I heard him say:
"Then you don't remember. This is not the exact spot."
Another voice must have answered him, for he replied to it:
"Yes, yes! It is the right day, but this is not the place."
I continued my walk toward the wall. At no time did I see or hear anyone. The little prince, however, replied once again:
"… Exactly. You will see where my track begins, in the sand. You have nothing to do but wait for me there. I shall be there tonight."
I was only twenty meters from the wall and I still saw nothing.
After a silence the little prince spoke again:
"You have good poison? You are sure that it will not make me suffer too long?"
I stopped in my tracks, my heart torn asunder; but still I did not understand.
"Now go away," said the little prince. "I want to get down from the wall."
I dropped my eyes, then, to the foot of the wall – and I leaped into the air. There before me, facing the little prince, was one of those yellow snakes that take just thirty seconds to bring your life to an end. Even as I was digging into my pocked to get out my revolver I made a running step back. But, at the noise I made, the snake let himself flow easily across the sand like the dying spray of a fountain, and, in no apparent hurry, disappeared, with a light metallic sound, among the stones.
I reached the wall just in time to catch my little man in my arms; his face was white as snow.
"What does this mean?" I demanded. "Why are you talking to snakes?"
I had loosened the golden muffler that he always wore. I had moistened his temples, and had given him some water to drink. And now I did not dare ask him any more questions. He looked at me very gravely, and put his arms around my neck. I felt his heart beating like the heart of a dying bird, shot with someone's rifle…
"I am glad that you have found what was the matter with your engine," he said. "Now you can go back home…"
"How do you know about that?"
I was just coming to tell him that my work had been successful, beyond anything that I had dared to hope.
He made no answer to my question, but he added:
"I, too, am going back home today…"
Then, sadly…
"It is much farther… It is much more difficult…"
I realized clearly that something extraordinary was happening. I was holding him close in my arms as if he were a little child and yet it seemed to me that he was rushing headlong toward an abyss from which I could do nothing to restrain him…
His look was very serious, like some one lost far away.
"I have your sheep. And I have the sheep's box. And I have the muzzle…"
And he gave me a sad smile.
I waited a long time. I could see that he was reviving little by little.
"Dear little man," I said to him, "you are afraid…"
He was afraid, there was no doubt about that. But he laughed lightly.
"I shall be much more afraid this evening…"
Once again I felt myself frozen by the sense of something irreparable. And I knew that I could not bear the thought of never hearing that laughter any more. For me, it was like a spring of fresh water in the desert.
"Little man," I said, "I want to hear you laugh again."
But he said to me:
"Tonight, it will be a year… My star, then, can be found right above the place where I came to the Earth, a year ago…"
"Little man," I said, "tell me that it is only a bad dream… this affair of the snake, and the meeting-place, and the star…"
But he did not answer my plea. He said to me, instead:
"The thing that is important is the thing that is not seen…"
"Yes, I know…"
"It is just as it is with the flower. If you love a flower that lives on a star, it is sweet to look at the sky at night. All the stars are a-bloom with flowers…"
"Yes, I know…"
"It is just as it is with the water. Because of the pulley, and the rope, what you gave me to drink was like music. You remember… how good it was."
"Yes, I know…"
"And at night you will look up at the stars. Where I live everything is so small that I cannot show you where my star is to be found. It is better, like that. My star will just be one of the stars, for you. And so you will love to watch all the stars in the heavens… they will all be your friends. And, besides, I am going to make you a present…"
He laughed again.
"Ah, little prince, dear little prince! I love to hear that laughter!"
"That is my present. Just that. It will be as it was when we drank the water…"
"What are you trying to say?"
"All men have the stars," he answered, "but they are not the same things for different people. For some, who are travelers, the stars are guides. For others they are no more than little lights in the sky. For others, who are scholars, they are problems. For my businessman they were wealth. But all these stars are silent. You – you alone – will have the stars as no one else has them…"
"What are you trying to say?"
"In one of the stars I shall be living. In one of them I shall be laughing. And so it will be as if all the stars were laughing, when you look at the sky at night… You – only you – will have stars that can laugh!"
And he laughed again.
"And when your sorrow is comforted (time soothes all sorrows) you will be content that you have known me. You will always be my friend. You will want to laugh with me. And you will sometimes open your window, so, for that pleasure…
And your friends will be properly astonished to see you laughing as you look up at the sky! Then you will say to them, 'Yes, the stars always make me laugh!' And they will think you are crazy. It will be a very shabby trick that I shall have played on you…"
And he laughed again.
"It will be as if, in place of the stars, I had given you a great number of little bells that knew how to laugh…"
And he laughed again. Then he quickly became serious:
"Tonight… you know… Do not come."

"I shall not leave you," I said.
"I shall look as if I were suffering. I shall look a little as if I were dying. It is like that. Do not come to see that. It is not worth the trouble…"
"I shall not leave you."
But he was worried.
"I tell you… it is also because of the snake. He must not bite you. Snakes… they are malicious creatures. This one might bite you just for fun…"
"I shall not leave you."
But a thought came to reassure him:
"It is true that they have no more poison for a second bite."
That night I did not see him set out on his way. He got away from me without making a sound. When I succeeded in catching up with him he was walking along with a quick and resolute step. He said to me merely:
"Ah! You are there…"
And he took me by the hand. But he was still worrying.
"It was wrong of you to come. You will suffer. I shall look as if I were dead; and that will not be true…"
I said nothing.
"You understand… it is too far. I cannot carry this body with me. It is too heavy."
I said nothing.
"But it will be like an old abandoned shell. There is nothing sad about old shells…"
I said nothing.
He was a little discouraged. But he made one more effort:
"You know, it will be very nice. I, too, shall look at the stars. All the stars will be wells with a rusty pulley. All the stars will pour out fresh water for me to drink…"
I said nothing.
"That will be so amusing! You will have five hundred million little bells and I shall have five hundred million springs of fresh water…
And he too said nothing more, because he was crying…
"Here it is. Let me go on by myself."
And he sat down, because he was afraid. Then he said, again:
"You know… my flower… I am responsible for her. And she is so weak! She is so naive! She has four thorns, of no use at all, to protect herself against all the world…"
I too sat down, because I was not able to stand up any longer.
"There now… that is all…"
He still hesitated a little; then he got up. He took one step. I could not move.
There was nothing but a flash of yellow close to his ankle. He remained motionless for an instant. He did not cry out.
He fell as gently as a tree falls. There was not even any sound, because of the sand.